În Cartea numerilor, Florina Ilis a dat un roman ambițios, cu o miză prioritar literară, dar nu numai atît. De fapt, ea s-a încăpățînat să creadă că literatura mai poate fi, în secolul nostru atît de apatic și de confuz, sursa unei redeșteptări a conștiinței de sine sau măcar a unor problematizări care, formulate în mediul academic ori pe așa-numita „piață a ideilor“, nu ajung pînă la cititorul fără astfel de interese. S-a încăpățînat și a cîștigat!
