Bătrînul păr care creşte din ruinele zidurilor, parchetul care scîrţîie şi un clopoţel folosit pentru a chema la masă familia odinioară, cu mult înainte de venirea comunismului, sînt principalele motive din Dimineaţă pierdută, care spune povestea a şaptezeci de ani – iar aceasta într-o singură zi. Gabriela Adameşteanu nu s-a temut să abordeze problema emigraţiei în masă. În 1983 era absurd să prezinţi un roman despre două femei din clase sociale complet diferite în societatea, se presupunea, fără clase a Conducătorului. Cartea a trecut însă de cenzură relativ neafectată. Autoarea a făcut senzaţie creînd un limbaj colocvial propriu, folosit în special de Vica şi care poate fi citit ca un protest împotriva discursului oficialilor. Din 1983 pînă astăzi, Dimineaţă pierdută s-a dovedit a fi unul dintre cele mai importante romane din Rom nia. Un roman care vorbeşte despre fii şi nepoţi absenţi.
Noi și partenerii noștri stocăm și/sau accesăm informațiile de pe un dispozitiv, cum ar fi modulele cookie, și prelucrăm date cu caracter personal, cum ar fi identificatori unici și informații standard trimise de un dispozitiv, pentru reclame și conținut personalizate, măsurători de reclame și de conținut, informații despre publicul-țintă, precum și în scopul dezvoltării și îmbunătățirii produselor. Cu permisiunea dvs., noi și partenerii noștri putem folosi date și identificări precise de geolocație prin scanarea dispozitivului. Puteți da clic pentru a vă da acordul cu privire la prelucrarea realizată de către noi și partenerii noștri conform descrierii de mai sus. Vă rugăm să rețineți că este posibil ca anumite prelucrări ale datelor dvs. cu caracter personal să nu necesite consimțământul dvs., dar aveți dreptul de a refuza o astfel de prelucrare. Preferințele dvs. se vor aplica numai acestui site web.