- Cristian TEODORESCU
- Dosar de presă
- 0 likes
- 139 views
Cele mai bune povestiri ale volumului sînt, după gustul meu, cele în care fantasticul sau straniul învăluie personaje ce n-au filiație biblică sau sînt biblice de-a dreptul, ci personaje care, din te miri cine, capătă o profunzime care te urmărește și după ce ai terminat de citit povestirea. Cea mai tare dintre aceste proze mi s-a părut Moșneagul, baba și măgarul, care, la prima vedere, pare o simplă povestire despre doi bătrîni de o încăpățînată ciudățenie. Trebuie să recunosc însă că, la prima lectură, povestirea cu care începe volumul nu m-a atras să citesc mai departe. Asta poate fiindcă nu mă omor după povestirile despre viața la țară, din care am citit în adolescență prin reviste pînă m-am săturat. Totuși, am pus cartea pe noptieră, fiindcă povestirea aceea avea niște suceli stilistice care m-au urmărit și în ziua următoare, încît am reluat lectura cu o bucurie din ce în ce mai mare, pe măsură ce descopeream un mare autor de proză scurtă.