Romanul meu Convoiul Mieilor are la bază experiențe adevărate, care, desigur, au fost ficționalizate de mine. Am făcut interviuri cu supraviețuitori ai Holocaustului, în Cluj-Napoca, Alba Iulia etc. Amintesc aici pe Harry Maiorovici, pe Farkas Paneth, pe Elisabeta Freundlich, pe Egon Lovith, pe Vasile Nuszbaum și mulți alții. Farkas Paneth avea pe atunci cancer în stadiul terminal, dar mă primea, stătea de vorbă cu mine, iar eu mă simțeam vinovată că îl chinui cu întrebările mele. Egon Lovith, sculptorul și pictorul, de fiecare dată mă aștepta cu zîmbetul pe buze și cu cafeaua aburindă. Vasile Nuzbaum stătea undeva între Facultatea de Litere și gară, mă primea la el în birou, dar uneori îi plăcea să se plimbe cu mine pe strada Horea și-mi povestea despre părinții lui pe care i-a pierdut în lagăr, despre fratele lui așișderea pierdut în lagăr, despre zilele pe cînd el, copil fiind, a stat în lagăre.
