Noul volum al prozatorului (și universitarului ieșean) Florin Irimia continuă, prin destule prelungiri, problematica din cel anterior, Cîteva lucruri despre tine (2014). Ambiguizarea pactului autobiografic, tema paternității/maternității, discretele tușe psihanalitice, incursiunea în lumea copilăriei și a adolescenței, rememorarea nostalgic-ironică a unor scene de viață din comunism sînt tot atîtea direcții ale celor 40 (cu Epilogul, 41) de texte care compun Misterul mașinuțelor chinezești. (…) Trecînd peste impulsul presupus defulatoriu al narațiunii, cele 40 de texte rețin atenția printr-o mulțime de (…) realizări: acuitatea observației caracterologice, poezia obiectelor și a decorurilor, crochiurile umane, parfumul unei lumi pe care copilul l-a perceput intens. Jocurile cu prietenii de clasă și de bloc, viața de familie, relațiile cu noii parteneri ai celor doi părinți despărțiți, cărțile, muzica și filmele, apusul copilăriei, impulsurile adolescenței, iubirile și dezamăgirile, momentele dificile și marcante, evenimentele și lucrurile semnificative pentru vremurile de dinainte de 1989 sînt elementele care alcătuiesc haloul nostalgic al povestirilor. Chiar în starea decupajului care impune aspectul de instantaneu, fiecare dintre ele încearcă să surprindă esențialul a ceea ce-a fost și să ducă spre o descărcare finală, spre o rotunjire epică.
