Lucrul cel mai important pentru o carte de interviuri este ca intrebarile sa fie puse de asa natura, iar repondentul sa atinga obiectivarea, incit rezultanta sa poata fi parcursa atit ca o autobiografie, cit si ca un tablou de moravuri al unei perioade bogate in zgomot si furie. Asta se intimpla cu volumul de fata: instigari decente pentru o fiinta discreta, predispusa unei acerbe cenzuri de sine, si, in consecinta, intransigenta cu mai toti confratii, cu politicieni, decidenti ori simpli trecatori pe la portile culturii. Luminos ramine panteonul personal, populat de figuri generoase, dar si pe linga care poti sa-ti faci ucenicia si pe care sa le vezi cum, in momente de cumpana, nu-si pierd firea si intra cu structura lor delicata in bataia armei unui inamic insensibil, defel, la cele spirituale. Apar, aici, ca „formatori”, Virgil Mazilescu si Marius Robescu, Emil Botta si Gellu Naum, Eugen Jebeleanu, Mircea Ciobanu si Lucian Raicu, pe linga creatori de care Ileana Malancioiu s-a simtit influentata, ca Bacovia, Munch, Poe, Baudelaire, Esenin. Nu lipsesc nici cei care, dupa propriai parere, au definit-o, in cuvinte precise si masurate, ca poeta si personalitate, precum Eugen Negrici sau N. Steinhardt.