R. C.: 2015 a inceput bine pentru tine, ai primit Premiul Tinarul Scriitor al anului 2014, in cadrul Galei Tinerilor Scriitori. Primul premiu mare pe care l-ai cistigat vreodata, dupa cum chiar tu ai declarat. De ce ai fost ocolit de premii pina acum?
B-A. S.: Nu cred ca am fost ocolit de premii, mai curind le-am ocolit eu, pentru ca am evitat si am aminat pe cit s-a putut competitia literara, intrarea pe piata. Am debutat foarte tirziu, cu eseu, ba mai mult, cu eseu dialogat, ma refer la cartea scrisa cu Vasile Ernu (
Ceea ce ne desparte. Epistolarul de la Hanul lui Manuc – n.r.), apoi cu poezie, la 33 de ani. As fi ipocrit sa spun ca
Apoi, dupa batalie... nu a fost o carte bagata-n seama. A fost nominalizata la multe premii importante, a avut parte de cronici: m-a interesat faptul ca sint citit, daca nu cu simpatie – desi a fost acolo o doza destul de mare –, cel putin cu interes nedisimulat. Kingsley Amis avea o vorba: premiile literare sint niste afaceri jegoase cind nu le cistigi. Cit despre premiul legat oarecum de
anaBASis, imi confirma o anumita maturitate, dar si un sentiment de incredere in propriile puteri, pe care nu l-am avut pina acum.