in Romania literara nr. 32

Soviany provoaca, avind ceva din energiile damnatilor ce-si cauta indrazneala sa fie batut in cuie moralizatoare. Dispretuieste-l si astfel scriitorul isi gaseste motivatiile superioare! La fel, se pare, functioneaza si istoria. Autorul narator repeta ca nu stim unde incepe si unde se termina o poveste. Uvertura cu procesul de la Nurnberg, ce deschide romanul, si epilogul, cu ziaristii americani convinsi de simulacrul istoriei, pot fi inceputul si sfirsitul, ca si plimbarile lui Heinrich von Kleist de oriunde, pina in Bucurestiul lui Antonescu. Spirala istoriei e identica cu cea a ereditatii, de aceea nu se poate stabili nici geneza, nici apocalipsa, caci eroii insisi nu pot deosebi realitatea de propriile fantasme.