La o privirea mai atenta, observam ca personaje din
Gara de Est, O plimbare scurta dupa orele de serviciu, Vara-primavara, Provizorat etc. traverseaza un Bucuresti decupat parca dintr-o vedere cu Capitala in anii comunismului, reconstituind o imagine a orasului surprinzator de detaliata, rareori remarcata in exegeza romanelor si a prozei scurte a Gabrielei Adamesteanu, carora li se aplica mai ales o lectura in cheie politica.
Provizorat dezvaluie un oras ca un martor mut al Istoriei, dar si depozitar al evenimentelor inscrise in cronica sa: traseele personajelor in perimetrul urban dezvaluie detalii despre infatisarea orasului, despre viata in comunism (si nu numai) si despre modul in care, raportindu-se la spatiu, personajele deconspira de fapt un mod de a vedea lumea, dar si, implicit, organizarea, modul de functionare a acesteia. Gabriela Adamesteanu reuseste, in
Provizorat, o tripla radiografiere a unor intervaluri istorice, trecind – sinuos, fara poticneli narative – prin perioada legionara, comunismul dejist si cel ceausist. In
Provizorat, singura lume posibila este, prin urmare, cea a unui prezent care tinde sa se eternizeze, anihilind trecutul si anticipind viitorul.