Luceafarul de dimineata nr. 4

Un tinar cercetator este azi mult mai liber sa experimenteze si sa croiasca o haina noua pentru o cercetare pe care o considera nu numai (cvasi)inaugurala, ci si de sine revelatoare, irepetabila, descriind poteci noi pentru o viitoare (eventual) magistrala. Mirel Banica este cercetator la Institutul de Istorie a Religiilor al Academiei Romane si se afla deja la a treia carte publicata la Polirom, dupa o revenire in tara (de la studii) care l-a obligat sa-si reevalueze identitatea romaneasca in forme mixind voit literatura subiectiva si discursul publicistic (…). Comparativ cu acel moment insa, noua cercetare din 2014 este expresia unei noi etape identitare si profesionale din viata autorului, insumind experienta a 22 de pelerinaje desfasurate pe parcursul a patru ani si care, dupa spusele autorului, in planul beneficiului personal i-au revelat „o Romanie profunda, reala, fara fard si iluzii desarte” (p. 19), pe care fostul instrainat declara in sfirsit ca o iubeste. Noul sau volum imbina metodele cercetarii clasice cu mijloacele literaturii, iar din combinatia de antropologie narativa, etnologie participativa si sinteza teoretica, rezulta o explorare atipica, aproape o premiera, a unui fenomen de religie populara care a luat mare amploare si in Romania postdecembrista: pelerinajele.