Scriind cu o buna documentare in spate, fara crispari si fara a incerca sa fie un critic ardent a ce se intimpla, ironic si bonom la tot pasul, dar cu idei proprii si ferme despre ceea ce pune in discutie, Niall Ferguson ne ofera o rara ocazie de a percepe o realitate fluida de citeva secole. Toate exemplificarile si raportarile istoricului mi se par corecte, ca si judecatile de valoare. Occidentul e devitalizat, institutiile lui au slabit, banii se aduna in alta parte, doar nori negri se duc spre SUA si Europa. Democratia scirtiie, pentru ca institutiile, de toate felurile, ale acestui esafodaj de legi nu mai fac fata realitatilor concrete. Oameni, bani, institutii. Paginile despre educatie si invatamint si consecintele lor pe termen mediu si lung sint un bun indreptar pentru cei din bransa de la noi. Ca tot e de actualitate bombaneala pe tema educatiei. Marele Declin, cum defineste istoricul britanic ceea ce ne paste, nu poate fi evitat. E vorba doar de timp. Studiul acesta, cam pesimist – „Impotriva tehnoptimismului” se numeste un subcapitol –, este dedicat fiului cel mic al autorului. Asta ar putea fi, totusi, un semn bun.
