Lista anterioara este aceea a strazilor si spatiilor pariziene enumerate adesea in Rayuela: care este rostul acestei insiruiri? Toate aceste locuri o contin si intrupeaza pe Maga lui Oliveira; toate aceste trasee sint legate exclusiv de figura femeii iubite, de cautarea si asteptarea ei, de gesturile ei regindite de catre barbatul care o iubeste si care a pierdut-o. Poate fi Parisul perceput prin portretul farimitat al unei femei? Cortazar demonstreaza ca da. De aceea, prima parte a romanului este o lunga epistola de dragoste si tristete, prelungita si scoborita peste o buna parte din strazile si zonele pariziene. Exista o intreaga “lume-Maga”, iar strazile, cafenelele, barurile, librariile o contin in chip acut. Tot ceea ce respira, maninca ori miroase Maga este stocat in aceste spatii, toate tigarile fumate de ea, toate saruturile date, intrucit traseul este unul sentimental, fiecare loc (nu sint doar strazi, ci si colturi de strada, intrinduri etc.) purtind o amintire incastrata. (...)
Dragostea lui Horacio Oliveira doar prin intermediul strazilor poate fi rememorata, regestata si stocata: este vorba despre un act genezic. Orasul tentacular este imblinzit exclusiv prin dragostea personajului masculin, intrucit boemia de peregrin il ajuta. Strabaterea mentala a Parisului (dupa ce parcurgerea fizica a avut loc, cindva, intr-o realitate pierduta) este un efort genezic de a o reintemeia pe Maga si, mai ales, de a reface macar virtual dragostea.