pe yorick.ro nr. 229

La fel si in Lift in miscare, un text scris insa mai degraba pentru insideri. Printre actori, regizori si alti oameni de teatru, o felie de viata cu un spectacol ce refuza sa se nasca, e pusa la dispozitia cititorilor dispusi sa intre in joc, in jocul absurd-ridicol al unor artisti care nu inteleg ce li se intimpla. Multa ironie, ceva caldura si destula empatie in replici si printre replici, destula raceala la sfirsit, cind jocul duce dincolo de limitele unor asteptari conventionale ¦ Ceea ce e valabil si pentru Elefanti roz si elefanti galbeni, cel de-al treilea text, care nu mai merge pe formula metatextului. Inorogul, calul inaripat, vasiliscul si alte creaturi fantastice se insinueaza cu forta in absurdul inofensiv al povestii care-ti cere sa faci pactul cu fictiunea. Asta, daca nu alegi calea perdanta de a ramine in exterior. Ironizat esti tu, cititorule-spectator, daca nu vrei sau nu poti sa te joci, preferind sa-ti chinui ratiunea. Nu vei putea iesi din logica œ sagalnica a vorbelor rostite in final de Personajul Galben...