in Romania literara nr. 36

Desi la aparitia cartii ea parea o enciclopedie a uzului literar al narcoticelor, ultima si definitiva, de atunci autorul tot adauga referinte, mai gaseste cite un aspect nereflectat in editiile anterioare sau cite o ilustratie care are legatura cu subiectul. Fata de editia I, apar subcapitole noi: despre Mircea Demetriade, Ion Minulescu, Cezar Petrescu, Hortensia Papadat-Bengescu si unul despre Sinestezia sau auditia colorata si sint inserate la fiecare citeva pagini noi observatii, trimiteri la opere literare ori obiceiuri populare care scapasera editiilor anterioare. (...) Narcotice in cultura romana a devenit deja, in patru ani, bibliografie fundamentala pentru cine este interesat de literatura romana. Cartea constituie, fata de istoriile clasice , un soi de pol minus, in care slabiciunile, consumul de stupefiante, melanholia  scriitorilor sint cercetate minutios, intr-o incercare de detabuizare si, implicit, de corectare a imaginii pe care publicul o are in general despre breasla literara.