pe bookaholic.ro

Intr-un interviu din 2004 acordat Antoanetei Ralian, Amos Oz sustinea ca „singuratatea e o optiune si nu un destin” (Romania literara nr. 39/ 2004). Oricum ar fi, singuratatea este o stare problematica, un timp al reevaluarii, al reconsiderarilor. Personajele lui Amos Oz sint supuse (sau – altfel spus – se supun) deseori acestui test, din care cauza prozele acestuia propun mai degraba povesti retrospective, trecute prin filtrul sufletesc al personajelor. Nu altfel stau lucrurile si in romanul din 1989, Sa cunosti o femeie (traducere de Antoaneta Ralian, Polirom, Iasi, 2011). (…)
Romanele lui Amos Oz aduc in prim-plan memoria, iar personajele sale sint prinse intr-un joc al reamintirii, joc a carui miza este una existentiala: reconstituirea unor destine si reevaluarea lor, reevaluare ce implica o impacare cu providenta, cu ceea ce nu poti controla. La Amos Oz, in mod paradoxal, de cele mai multe ori moartea cuiva drag este declansatorul acestei reevaluari prin care ni se reveleaza semnele unui destin implacabil. Se poate spune ca moartea, iubirea, singuratatea si memoria sint elementele care definesc povestile lui Amos Oz, povesti crude si tandre in acelasi timp. Nici romanul Sa cunosti o femeie nu face exceptie, iar impacarea cu destinul apare, si aici, ca o ultima si suprema revelatie.