De asemenea, nu s-a prea spus despre mine ca as fi un scriitor realist, sint considerat mai degraba un autor de voce, un creator de discurs mai degraba decit de povesti, personaje si asa mai departe. Presupunind insa ca aveti dreptate, nu exista niciodata acest risc, sau este, daca vreti, minor – cel mult iti pierzi minunatii cititori bovarici, care prefera exotisme sa mearga cu un ceiut. Mi-e antipatic mitul asta al povestasului, are in el ceva rural, retard, eu sint un om in lume, care are si el un set de probleme si un set de obsesii si acesta este meniul zilei. (...) Am scris povestiri on and off de cind ma stiu, multe sint ratacite, pierdute, poate si mai multe sint proaste. Care sa fie criteriul, cel valoric (ok, poate si tematic, e o carte care contribuie intr-un fel la iluzia unitatii si a corespondentelor, pe care ne-a bagat-o in suflet modernismul mare).