De exemplu, în romanul Camping – care va apărea probabil simultan cu acest interviu – am folosit foarte mult din experiența mamei mele de migrație în Spania (dar și din propria mea tentativă, din 2007). Deși protagonista seamănă mai mult cu mine decât cu ea (mama e mai curajoasă și mai descurcăreață decât mine), am fost într-un fel de alertă permanentă pe durata scrierii, a trebuit să fiu foarte atentă cât spun și cum spun, în așa fel încât să fie ficțional, dar în același timp sincer. Genul acesta de proiect e foarte epuizant emoțional, poate ar pica bine ca în continuare să fac ceva total inventat, de la o super distanță, poate ar fi momentul acum să încerc acea desprindere de realitate de care vorbeam mai sus.
