în Observator cultural, nr. 1175, 15 septembrie 2023

Într-un limbaj accesibil și cu care este uşor să rezonăm, autoarea reușește să abordeze acest subiect încâlcit cu multă claritate, demonstrând că edificarea unei societăţi noi, în care să ne simțim cu adevărat „auziți”, este posibilă. În acest proces, însă, este nevoie să ținem minte că frica și nesiguranța cauzate de catastrofe, războaie și pandemii rareori au ca rezultat imediat construirea unei lumi juste şi prospere, deoarece furia şi frica individuală produc involuții cu caracter fascist şi promovează creșterea şi amplificarea urii faţă de cei care se prezintă diferit. În ciuda acestui fapt, unor astfel de manifestări trebuie să li se opună o rezistenţă activă, care să cultive sămânța solidarității și a acceptării, fără a fi orbită de mesajele de ură tot mai copleșitoare. În această reflecție asupra prezentului și viitorului, Elif Shafak folosește un stil clar și limpede, îmbogățit uneori de imagini poetice și de metafore care arată talentul ei de romancieră.