în Suplimentul de cultură, nr. 789

Hobby și alte povestiri a fost mai mult un exercițiu. M-am schimbat mult eu, cu totul, de-atunci. So­cietatea noastră și lumea cu totul s-au schimbat. Repetiție pentru o lume mai bună arată, cred, chiar o parte din transfor­marea pe care am trăit-o cu toții în acești ani. Ca un punct comun între cele două titluri ar fi obsesia pentru bă­trâ­nețe, pentru creatura care devine omul bătrân, pentru felul în care cei care suntem în copilărie și-n adolescență devenim niște perso­naje care populăm mai departe omul matur, apoi pe cel bătrân. În Repetiție este tematizat acest par­curs regăsit fragmentar în celelalte romane: ficțiunea care suntem, modalitățile în care ne recom­punem. Suntem însă un teritoriu ficțional unde trecutul, prezentul și atâtea viitoare scenarii trăiesc în aceeași piesă de teatru.