în România literară, nr. 50/2024

S-ar putea spune că avem un volum de nonficțiune, care abordează teme grave, foarte bine documentat, scris cu sânge rece, cu o directețe remarcabilă, un eseu dotat cu introducere, note de subsol și material bibliografic consistent, etalat pe multe pagini. Situabilă între genuri, alcătuită din cinci secțiuni în care se discută despre violență sexuală, colonialism rusesc și alte atrocități ale istoriei trecute și recente, cartea e construită după modelul unui puzzle biografic, trimițând constant la episoade de o cruzime feroce. Cum să punem capăt răului care riscă să distrugă omenirea? Sofi Oksanen lansează un apel către omenire, prin forța scrisului său, prin poveștile de viață ale celor care au cunoscut fața ororii. În era fabricilor de trolli, autoarea, țintă a unor calomnii pe internet, a fost acuzată că e fascistă, iar profesionalismul ei a fost pus sub semnul întrebării.