- Grete TARTLER
- Dosar de presă
- 0 likes
- 45 views
Istoricul norvegian Odd Arne Westad (n. 1960) care a predat la Oslo, Harvard, London School of Economics (Centrul de Cercetări Asia), ulterior la Yale, nu doar istorie, ci și relații internaționale – îndeosebi privind China și Asia de Est, și care vorbește, pe lângă numeroase limbi europene, chineza și rusa, explorează în noua sa carte (publicată la începutul anului și tradusă rapid în toată lumea, inclusiv în română, unde a apărut în octombrie prin strădania doamnei Andreea Niță, la Polirom), între problemele vremii, în primul rând războiul și pacea. Avertismentul său încearcă să prevină escaladările ireparabile într-un secol al concurenței privind supremația tehnologică și comercială. Modelul acestei concurențe, accentul pe naționalism și populism s-au mai văzut și în perioada dinainte de Primul Război Mondial, dar Westad subliniază că acum miza e mai ridicată, iar nevoia de noi drumuri în diplomație și arta compromisului, cu atât mai urgentă.
„Deși există multe puncte de interes pentru aceste schimbări, o mare parte a atenției s-a concentrat asupra Chinei. La fel ca Germania de la sfârșitul secolului al XIX-lea, China a reprezentat o schimbare majoră și vizibilă la sfârșitul secolului XX. Ascensiunea sa a fost la fel de rapidă pe cât a părut de miraculoasă: de la sărăcie la prosperitate în mai puțin de o generație”, stârnind uimire și temeri în întreaga lume. La sfârșitul anilor ’70 „China era o țară săracă și haotică. Partidul Comunist, care guverna deja de treizeci de ani, declarase încheiată Revoluția Culturală.” Dar partidul comunist chinez a dat undă verde formelor de dezvoltare conduse de piață, „a deschis în ritm accelerat calea către capitalul străin, a dezvoltat bune relații cu SUA, cu «tigrii economici» ai Asiei și cu țările europene puternic dezvoltate”, accentuând amplificarea exporturilor și infrastructurii. Lumea de azi se îndreaptă spre multipolaritate, dominația internațională a SUA fiind pusă sub semnul întrebării de China, Uniunea Europeană, Brazilia, India, Turcia ș.a. Reacțiile la viteza schimbărilor duc la temeri ale populației și la nașterea unui naționalism populist care caută dușmanul în exterior, accelerând pregătirile de război și creșterea cheltuielilor de înarmare, situație văzută de Westad în lumina urgenței diplomatice: de a stimula o mai bună comunicare între lideri, de a fortifica instituțiile multinaționale și a încuraja dezescaladarea globală. „Lumea în care trăim va fi un loc dificil, cu marje înguste de manevră […] Singurul lucru cert este că vechile constelații de putere nu vor rămâne neschimbate și că va trebui să identificăm soluții noi pentru a menține securitatea statelor și pentru a preveni un nou război mondial. Sarcina noastră este să gestionăm tranziția spre multi polaritate fără a crea acele sfere de influență ale marilor puteri întemeiate exclusiv pe principiul că la baza dreptății se află forța”.