În România literară, nr 28/2026

O carte despre cărți, așadar, din partea unui mare cunoscător; și nu doar atât – din partea unui scriitor, a unui prozator cu un simț istoric autentic, așa cum s-a văzut în romanul Disco Titanic (2016) sau în Noapte bună, copii! (2010) – ambele, traduse în mai multe limbi –, capabil de fantezia din basmul SF Fairia – o lume îndepărtată (2004 – cu multiple ediții). Radu Pavel Gheo nu mai este narator, nu mai este prozator –, este doar un visător ce nu ezită să utilizeze investigațiile detectivistice pentru a da de urma unui „personaj”, de urmele unui autor de altădată, să creeze noi suspansuri pe care doar o anumită educație o poate înțelege, o educație aflată în pericol astăzi, în lumea (românească, firește!) ce caută un nou clivaj. În felul acesta se poate înțelege și colecția de volume despre care vorbește autorul în finalul cărții sale despre cărți, cu argumentele unui manifest: volume cu ștampile diverse, care arată demantelarea fondului național de carte, a bibliotecilor locale.