în Observator cultural, nr. 1262

(…) mare parte din fragmentele incluse în Carte despre se referă la scris, la literatură și la condiția scriitorului. Unele dintre ele au un caracter teoretic mai pronunțat; altele sunt crâmpeie narative, care poartă amprenta felului inconfundabil în care Gheorghe Crăciun percepe realitatea exterioară, dar și propria viață lăuntrică. Filmul realității este privit ca printr-o lentilă, în cele mai mărunte amănunte ale lui, iar întâmplări anodine în aparență – o spitalizare, o excursie în străinătate, o aventură erotică întâmplătoare sau popasul pe o terasă – sunt disecate cu o meticulozitate neobișnuită, ele dovedindu-se sursa unor senzații de o mare diversitate, care se succed cu repeziciune.