Multă forță și un dram de gingășie (…) este un roman al maturizării, „profund autobiografic“, cum îl numea Bogdan Coșa într-un interviu cu autorul din Decât o Revistă, care explorează o tematică puțin prezentă în literatura autohtonă, aceea a masculinității toxice. (…) Uman și fragil, pe alocuri liric, romanul este de o forță răsunătoare (așa cum anunță și titlul). Forța lui vine din vulnerabilitatea personajului principal, care ni se arată cu toate excesele lui, cu ignoranța care transpare necosmetizată din felul în care acționează, cu fricile și angoasele lui, cu căutările identitare care îl transformă în omul de astăzi. Cred că cel mai bine vorbește despre roman, poate neintenționat, tot autorul lui, în același dialog cu Bogdan Coșa din Decât o Revistă: „[…] fără o anumită maturitate şi experienţă de viaţă nu poţi să fii un scriitor bun, cel puţin asta citisem în subsolul fiecărei cărţi cu adevărat bune. Trebuie să întâmpini viaţa cu braţele deschise“. Romanul este cu adevărat o întâmpinare a vieții cu brațele și mintea deschise.
