în Libertatea

Subiectul principal al cărţii îl constituie dezbaterea despre specificul național românesc în perioada cuprinsă între anii 1880 și 1950. Spre deosebire de autorii care au scris până acum despre acest subiect, atenția mea s-a îndreptat nu înspre literatură și filosofie, ci înspre științele sociale, biologice și medicale.

Am încercat să demonstrez că dezbaterea despre caracterul naţional nu s-a bazat doar pe construcţii literare și filosofice, așa cum se insistă în manualele de școală și în dezbaterile publice curente, ci și pe concepţii rasiale despre poporul român oferite de cercetări medicale, sociale și antropologice reale făcute în satele și orașele ţării. Elitele politice și culturale au folosit aceste cercetări pentru a explica așa-zisele diferențe de rasă etnice dintre români și cei considerați a fi neromâni (în special evreii și romii), creând astfel o fantezie etnică, cea a românului perfect.