în Contemporanul

Scriitoarea Angela Martin știe să povestească, dar și să construiască o adevărată frescă de familie care te captivează, te prinde și de care nu te mai saturi de lectură. Chiar dacă prezentarea cărții ar putea continua, ne vom opri aici pentru a lăsa cititorul să descopere, parafrazându‑l pe Roland Barthes, „plăcerea lecturii directe”, profunzimea, scenele‑surpriză și, în cele din urmă, valoarea cărții…

Rămâne speranța istoricului literar că acest proiect literar va continua în alte volume. Din fluxul memoriei sau/ și din caietul de amintiri al prozatoarei Angela Martin vor mai prinde viața, indiferent de doza lor de ficționalitate, alte figuri interesante ale burgheziei de altădată. Acestea, deși aflate la crepuscul din cauza asaltului lumii comuniste, pot fi readuse în fața cititorului la viață, fie ea și una livrescă, astfel încât să poate rezulta în final o altfel de Cronică de familie, una memorabilă, neintoxicată de ideologia comunistă. Altfel spus, un exemplu literar obligatoriu care să fie menționat și analizat în orice istorie literară românească a zilelor noastre.