Volume Polirom premiate de Asociația de Literatură Generală și Comparată din România, ediția 2024

Pe 12 iulie 2024, în cadrul Colocviului anual al Asociației de Literatură Generală și Comparată din România, găzduit de Universitatea Transilvania din Brașov, au fost premiate cele mai importante cărți de literatură comparată publicate în anii editoriali 2022 și 2023.

Pe lista volumelor premiate în cadrul acestei ediții se află și două titluri din portofoliul Polirom:

Dicționarul romanului central-european din secolul XX, Polirom, 2022, Adriana Babeți (coordonator) – Premiul special pentru lucrare de referință și Limbă şi cultură germană în România (1918-1933), două volume, Polirom, 2023, Andrei Corbea-Hoișie, Rudolf Gräf (editori) – Premiul special pentru lucrare de referință.

Juriul a fost format din Mircea Martin, Carmen Mușat, Alina Buzatu, Corin Braga, Caius Dobrescu și Adrian Lăcătuș, președintele ALGCR.

Mai multe detalii despre ediția din acest an a colocviului, aici.

Dicționarul romanului central-european din secolul XX, Adriana Babeți (coordonator), ediţie îngrijită de Oana Fotache

Premiul special oferit de Uniunea Scriitorilor din România, ediția 2023 • Premiul „Titu Maiorescu” oferit de MNLR, ediția a XV-a, 2023

O premieră pe piața editorială din România, Dicționarul romanului central-european din secolul XX este un repertoar care introduce publicul într-o serie de literaturi ce îi sunt destul de puţin cunoscute. Lista celor 256 de romane selectate include titluri și nume celebre – cum ar fi cele ale scriitorilor recompensați cu Premiul Nobel –, dar și altele neștiute sau trecute în uitare (deşi aproape toate romanele prezentate au fost traduse în limbi de circulaţie, iar multe au fost ecranizate). Romane interzise, romane cenzurate, romane exilate, romane clandestine, romane „de sertar”, romane amânate, romane neterminate, romane postume – toate aceste categorii se regăsesc din plin în dicționar, care îi poate ghida pe criticii literari, pe scriitori și pe toți cei pasionați de literatură pe teritoriul atât de imprevizibil al literaturii central‑europene.

Limbă şi cultură germană în România (1918-1933). Realități postimperiale, discurs public și câmpuri culturale. Volumul I și Volumul II, Andrei Corbea-Hoișie, Rudolf Gräf (editori)

„Luați istoria literaturii și a spiritualității românești de la 1800 până astăzi și veți descoperi că cel puțin momentele mai importante de întoarcere la noi înșine, de căutare și de găsire a românescului, se datoresc unui contact «catalitic», direct sau indirect, cu spiritul german.” (Lucian Blaga, Spațiul mioritic)

„Culturile se constituie doar prin raportare la alteritatea imanentă propriei lor funcții generatoare de simboluri.” (Homi Bhabha, The Third Space)

„Rezultat al unui proiect finanțat de UEFISCDI, lucrarea de față și-a propus înregistrarea, aprofundarea și interrelaționarea de către echipe interdisciplinare de istorici, germaniști, juriști, sociologi, specialiști în studii culturale din Iași și Cluj-Napoca a elementelor ce compun mozaicul atât de variat al prezenței limbii și culturii germane pe teritoriul statului român după 1918. Pe baza unui model multi-, inter- și transdisciplinar al tipurilor și varietăților de interacțiune, s-a urmărit o reconstituire a imaginii «în mișcare», de ansamblu și totodată diferențiată, a tuturor domeniilor în care s-au manifestat acestea în noua configurație politică, socială și culturală a României Mari, studiind atent rețelele de mijlocitori individuali și colectivi și motivațiile care au determinat fluxurile de «transfer» cultural între actorii implicați.” (Andrei Corbea-Hoișie, Rudolf Gräf)