Cartea este un portret de grup realizat prin istorisiri ale vietii si fotografii, menit sa dea contur unor experiente individuale, dar si vietii comunitare a evreilor din mai multe generatii care traiesc la Timisoara, Lugoj sau Resita. Volumul face parte dintr-o serie situata sub semnul intilnirii cu diferenta, pe care Grupul de antropologie culturala si istorie orala din cadrul Fundatiei A Treia Europa a elaborat-o pentru a materializa rezultatele unei cercetari pe lunga durata a relatiilor dintre memorie si identitate. El incearca sa surprinda o memorie in miscare si sa exprime un exercitiu de cunoastere – prin intermediul interviului de istorie orala – a felului in care diferite grupuri etnice, sociale, profesionale, religioase au contribuit la structurarea unui model de existenta culturala proprie, deschis spre valorile celuilalt din imediata vecinatate. De asemenea, el ne permite sa luam act de felul in care oamenii si colectivitatile traverseaza traumele istoriei si de felul in care memoria functioneaza ca reper pentru reconstruirea identitatii in diferite perioade de timp.
Smaranda VULTUR, scriitoare, critic literar, cercetătoare în domeniul lingvisticii, poeticii, semioticii, antropologiei culturale, istoriei orale și memoriei comunismului. Doctor în filologie al Universității din București (1985), stagiu doctoral la Centre de Recherches Historiques, EHESS Paris (1994-1998). A fost conferențiar la Universitatea de Vest din Timișoara, lector de limba română la Université Paris – Sorbonne (Paris-IV), la Università di Pisa și la Jagiellonian University din Cracovia și profesor invitat la EHESS Paris şi Université Paris VIII, Saint-Denis. Domeniile de cercetare vizează memoria recentă a diferitelor comunități etnice din Banat și interferențele dintre ele, identitățile culturale plurale prin metoda interviurilor cu povestiri orale autobiografice. Pe cont propriu sau cu Grupul de Antropologie Culturală și Istorie Orală din cadrul Fundației „A Treia Europă” (creat de ea în 1998) a conceput și a realizat proiecte din care a rezultat o amplă arhivă de istorie orală aflată azi la Biblioteca Centrală Universitară „Eugen Todoran” din Timișoara. A fost membră în comisia de experți care a redactat Raportul final al Comisiei Prezidențiale pentru analiza dictaturii comuniste din România (ed. Vladimir Tismăneanu, Dorin Dobrincu și Cristian Vasile, Humanitas, 2007). Volume publicate: Infinitul mărunt (Cartea Românească, 1992), Istorie trăită – Istorie povestită. Deportarea în Bărăgan, 1951-1956 (Amarcord, 1997), Germanii din Banat prin povestirile lor (coord., Paideia, 2000; Polirom, 2018, ed. a II-a rev. și adăug.), Lumi în destine. Memoria generațiilor de început de secol din Banat (coord., Nemira, 2000), Scene de viață. Memorie și diversitate culturală/Scènes de vie. Mémoire et diversité culturelle. Timișoara, 1900-1945 (Nepsis, 2001, 2019), Memoria salvată. Evreii din Banat, ieri și azi (coord., Polirom, 2002), Banatul din memorie. Studii de caz (coord., Marineasa, 2008), Memoria salvată II. Cine salvează o viață salvează lumea întreagă (coord. în colab. cu Adrian Onică, Editura Universității de Vest, 2009), Basarabeni și bucovineni în Banat. Povestiri de viață (coord. în colab. cu Adrian Onică, Marineasa, 2010; Brumar, 2011, ed. a II-a adăug.), Francezi în Banat, bănățeni în Franța. Memorie și identitate (Marineasa, 2012), Memorie și diversitate culturală la Timișoara. Meserii și meseriași (în colab. cu Vlad Colar, Thomas Remus Mochnacs și Gabriela Panu, Brumar, 2013), Des mémoires et des vies. L’identité plurielle des Français du Banat (trad. de Ioana Vultur și Alexis Courtial, Éditions Universitaires d’Avignon, 2021).
Vezi și www.memoriabanatului.ro, www.memoriatimisoarei.ro și www.deportatiinbaragan.ro.
