Traducere din limba engleză și note de Iulia Gorzo
După încheierea studiilor, tînăra Purity „Pip” Tyler îşi vede marile speranţe năruindu-se sub apăsarea unei existenţe nesigure. Săracă, derutată în carieră şi stîngace în relaţiile sociale, singurul ei reper este o mamă fragilă psihic, care trăieşte izolată, sub un nume fals, refuzînd cu încăpăţînare orice referire la trecut şi la tatăl lui Pip. Cînd i se iveşte ocazia să lucreze pentru organizaţia Proiectul Rază de Soare, un fel de WikiLeaks specializată în dezvăluirea de secrete cu miză mare, condusă din Bolivia de tulburătorul Andreas Wolf, Pip acceptă bucuroasă, ispitită de promisiunea că-şi va regăsi tatăl. Şi cum ilustrul Wolf, cel autoproclamat „aducător al luminii”, se îndrăgosteşte de ea, norocul pare să-i surîdă în sfîrşit. Curînd însă, Pip va descoperi că e doar un pion într-o urzeală complicată de secrete şi minciuni, trădări şi răzbunări, iubire, obsesie şi moarte.
Jonathan FRANZEN (n. 1959) a crescut în Webster Groves, Missouri, o suburbie a oraşului St. Louis. A studiat limba şi literatura germană la Swarthmore College şi pe urmă la Freie Universität din Berlin, ca bursier Fulbright. A lucrat în laboratorul de seismologie din cadrul Departamentului de Fizica Pământului şi Ştiinţe Planetare de la Harvard. Este autorul a cinci romane – Al 27-lea oraş (1988; Polirom, 2007, 2020), Strong Motion (1992), Corecţii (2001; Polirom, 2004, 2011, 2013, 2017), distins cu prestigiosul National Book Award şi cu James Tait Black Memorial Prize, Libertate (2010; Polirom, 2011, 2016, 2018) şi Puritate (2015; Polirom, 2016, 2020). A mai publicat câteva volume de eseuri, How to Be Alone (2002), Farther Away (2012), Sfârşitul sfârşitului lumii (2018; Polirom, 2019), Ce-ar fi să nu ne mai prefacem? Să recunoaştem că nu putem opri catastrofa climatică (2019; Polirom, 2020), şi unul de memorii, The Discomfort Zone (2006). Este un colaborator constant al revistei The New Yorker şi, din 2012, membru al Academiei Americane de Arte şi Litere.
