ISBN: 978-973-46-6329-3
An apariție: 2016
Lună apariție: 10
Număr pagini: 264
Tip ediție: broșată
Format: 106x180
Colecție: TOP 10+
Domenii: Literatură universală > Beletristică

Literatură universală > Franceză

Catherine-Paris

(ediţie de buzunar)

Autori: Martha Bibescu

9,99 lei

Catherine-Paris

Traducere din limba franceză şi note de Magda Răduţă

Catherine-Paris e o prinţesă adevărată. Ştie doar din poveştile bunicii că ţara ei se află undeva departe, unde se vorbeşte altă limbă şi unde sînt ţinuturi mlăştinoase pe malul unui rîu numit Prut, şi că strămoşii ei sînt nobili, iar rudele ei, capete încoronate. Catherine e o prinţesă adevărată care locuieşte în oraşul căruia îi poartă numele, pe o străduţă de lîngă Matignon, cu bunica, bucătăreasa şi camerista. E o fetiţă cuminte, care ia lecţii de latină şi se plimbă ore întregi prin Tuileries. Nimic mai străin de zvonul palatelor, de desăvîrşita etichetă a saloanelor şi de obligaţiile rangului nobiliar. Viaţa aceasta tihnită şi limpede se întrerupe neaşteptat: dintr-un automobil strălucitor coboară un prinţ adevărat…

An apariție: 2016
Lună apariție: 10
Număr pagini: 264
Tip ediție: broșată
Format: 106x180

Fără comentarii

Despre autori

Martha Bibescu (autor)

Martha Bibescu (1886-1973) este una dintre cele mai importante figuri ale perioadei interbelice româneşti. Fiica lui Jean Lahovary şi a prinţesei Ema Mavrocordat, căsătorită la 17 ani cu vărul ei, George Valentin Bibescu, tînăra aristocrată colindă lumea, îi scrie lungi scrisori amicale prinţului moştenitor al Germaniei, se îndrăgosteşte pe rînd de diplomaţi şi scriitori, străluceşte, cu spirit şi graţie, în saloanele pariziene. Primul său roman, Les huit Paradis (1903), un jurnal de călătorie în Persia, primeşte premiul Academiei Franceze şi laudele lui Maurice Barrès. Isvor, le pays des saules (1923) este romanul ţării natale, iar Catherine-Paris (1927), proză cu foarte puternice note autobiografice, e povestea nostalgică a mult visatei „Internaţionale a principilor”, al cărei sfîrşit Martha Bibescu va trăi să îl vadă, după 1945, cînd va părăsi pentru totdeauna palatul de la Mogoşoaia şi ţara. Stabilită, după cîţiva ani de peregrinări, la Paris, nobila exilată va mai scrie La Vie d’une amitié, corespondenţa cu abatele Mugnier, cel mai fidel prieten, şi La Nymphe Europe, prim volum dintr-un proiectat ciclu autobiografic.