Reforma piețelor financiare din România
ISBN
973-683-333-X
An apariție
1999
Lună apariție
12
Număr pagini
228
Tip ediție
broșată
Format
160x235
Colecție
COLLEGIUM > Științe economice
Domenii

Reforma piețelor financiare din România

Autori: Varujan Vosganian
INDISPONIBIL
13,14 lei

 
Pentru economistul si omul politic Varujan Vosganian esenta tranzitiei o constituie redefinirea statului in economie. Cartea sa reprezinta o pledoarie in acest sens.
An apariție
1999
Lună apariție
12
Număr pagini
228
Tip ediție
broșată
Format
160x235
Fără comentarii
Consideratii privind tranzitia postcomunista din Romania • Structura pietelor financiare din Romania • Premise si obiective ale tranzitiei economice in Romania. Rolul asistentei externe in fundamentarea strategiilor economice • Reforma pietelor financiare • Managementul riscului


Despre autori


Varujan VOSGANIAN s‑a născut la 25 iulie 1958, în Craiova. Copilăria şi adolescenţa şi le‑a petrecut la Focşani. A absolvit Liceul „Alexandru Ioan Cuza” din Focşani, apoi Facultatea de Comerţ a Academiei de Studii Economice şi Facultatea de Matematică a Universităţii din Bucureşti. Este preşedintele Uniunii Armenilor din România şi preşedintele Uniunii Scriitorilor. Timp de trei decenii (1990‑2020) a fost membru al Parlamentului României, fiind între decembrie 2006 şi decembrie 2008 ministru al Economiei şi al Finanţelor, iar între decembrie 2012 şi octombrie 2013 ministru al Economiei şi Comerţului. Lucrările sale includ şase volume de poezie: Şamanul albastru (1994), Ochiul cel alb al reginei (2001), Iisus cu o mie de braţe (2005), pentru care a primit premiul „Nichita Stănescu” la Chişinău, Cartea poemelor mele nescrise (2015), Ei spun că mă cheamă Varujan (2019) şi Neîndemânatic de viu (2023). La Editura Polirom a mai publicat romanele Cartea şoaptelor (2009; ediţia a II‑a, 2012; ediţia a III‑a, 2017), Copiii războiului (2016) şi Patimile după Gödel (2020), volumele de nuvele Jocul celor o sută de frunze şi alte povestiri (ediţia I, 2013), apărut în germană şi bulgară, Statuia comandorului (2018; ediţia I, Ararat, 1994), Povestiri despre oameni obişnuiţi (2022), precum şi volumul autobiografic Dublu autoportret (2024). Romanul Cartea şoaptelor a fost distins cu Premiul „Ion Creangă” al Academiei Române (2009), Premiul „Cartea anului 2009” acordat de revista România literară, Premiul revistei Convorbiri literare, secţiunea proză (2009), Marele Premiu pentru Proză – Trofeul „Mihail Sebastian” (NIR AM ART, Spania), Premiul revistei Observator cultural, secţiunea proză (2009), Premiul Generaţiei ’80, „Gheorghe Crăciun” (2010), Marele Premiu de Literatură al Europei Centrale ANGELUS şi Premiul pentru cea mai bună traducere în cadrul Galei Premiului Literar al Europei Centrale „Angelus”, ediţia 2016. Cartea şoaptelor a fost, de asemenea, nominalizată pentru cea mai bună traducere a anului în Statele Unite, Spania şi Germania. Romanul a fost tradus în spaniolă, italiană, armeană, ebraică, franceză, germană, suedeză, neerlandeză, cehă, poloneză, portugheză, maghiară, bulgară, persană, norvegiană, engleză, croată şi sârbă. Romanul Cartea şoaptelor a fost desemnat în anul 2015, prin proiectul Worldwide Reading, cartea‑simbol pentru condamnarea crimei de genocid.



Produs adăugat la favorite
Consimțământ pentru cookie-uri