- ISBN
- 978-973-46-6018-6
- An apariție
- 2016
- Lună apariție
- 7
- Număr pagini
- 504
- Tip ediție
- broșată
- Format
- 130x200
- Colecție
- SERIA DE AUTOR Marta Petreu
- Domenii
Diavolul şi ucenicul său
Nae Ionescu – Mihail Sebastian (ediţia a III-a)
Autori: Marta PetreuEditie revazuta si adaugita
Centrata pe publicistica politica a lui Sebastian si pe psihologia tinarului scriitor – ce l-a fixat afectiv, ca pe-o iedera, de Nae Ionescu si de Eliade –, cartea examineaza rolul pe care l-a avut Nae Ionescu in formarea discipolului sau si cit de tare a fost influentat invatacelul de ideile politice si filosofice ale maestrului. De pe urma acestei cercetari, facute in presa anilor 1927-1936, autoarea demonstreaza ca Mihail Sebastian a fost (ca mai tirziu Cioran, Eliade, Noica s.a.) un reprezentant al aripii de extrema dreapta a generatiei sale, generatia ’27.
„Cartea Martei Petreu este de fapt istoria unei prietenii, ori poate mai bine spus a unei iubiri dintre un tinar indragostit de absolut si un alchimist al gindirii pentru care viata nu este altceva decit experiment, aventura, risc. O iubire care a implicat ambele parti: o stim de la Hegel, dialectica stapinului si sclavului nu este una univoca. In Sebastian, dincolo de anumite interese indoielnice, Nae a gasit un adorator, un zelot de o sensibilitate aproape maladiva. Poate ca tocmai aceasta vulnerabilitate excesiva explica slabiciunea lui Nae pentru cel pe care il remarcase inca de la acel fatidic bacalaureat din Braila. O slabiciune care nu s-a stins vreodata, dincolo de inregimentarea profesorului intr-o miscare totalitara a carei natura tinea de ceea ce Hannah Arendt a numit «logodna intre gloata si elite».” (Vladimir Tismaneanu)
„Studiul Martei Petreu despre tineretea lui Mihail Sebastian e un exemplu de cercetare de biblioteca in urma careia iese la iveala un lucru practic nestiut, ignorat de toata lumea, desi priveste o figura culturala indeajuns de proeminenta. Incercind sa inteleaga misterul fidelitatii tinarului evreu Sebastian fata de profesorul sau nationalist Nae Ionescu, autoarea se duce la colectia ziarului Cuvintul si o parcurge. Ei bine, va descoperi acolo altceva decit – probabil – se astepta: un Sebastian dezlantuit ca gazetar politic, de totala obedienta fata de maestru, deci extremist el insusi! Un caz – adica – de psihologie paradoxala, de fascinatie si de subordonare a virtualei victime fata de calaul simbolic. Prin documentarea impecabila si prin calitatea argumentatiei, cartea e un model de cercetare; prin spectaculozitatea demonstratiei – e entuziasmanta; prin problematica – impresionanta si nelinistitoare, obligind la reflectie asupra complicatelor teme ale istoriei trecute ori actuale. In plus, Marta Petreu scrie atragator si convingator, cu nerv si cu acel tip de talent narativ care poate face dintr-un studiu doct o lectura captivanta.” (Ion Bogdan Lefter)
- An apariție
- 2016
- Lună apariție
- 7
- Număr pagini
- 504
- Tip ediție
- broșată
- Format
- 130x200
Despre autori
Marta PETREU este scriitor şi profesor. Face parte din gruparea literară „Echinox”; e membră a Uniunii Scriitorilor din România. Este profesor de istoria filosofiei româneşti la Universitatea „Babeş‑Bolyai” şi redactor‑şef al revistei Apostrof, mensual editat de Uniunea Scriitorilor din România. Doctor în filosofie al Universităţii din Bucureşti. A debutat editorial în 1981, cu volumul de poeme Aduceţi verbele. Alte volume de poezie: Dimineaţa tinerelor doamne (1983); Loc psihic (1991); Poeme neruşinate (1993); Cartea mâniei (1997); Apocalipsa după Marta (1999); Falanga (2001); Scara lui Iacob (2006); Asta nu este viaţa mea (2014); Haita (2022). Ca eseist şi istoric al filosofiei româneşti, a publicat volume precum: Teze neterminate (1991); Jocurile manierismului logic (1995); Un trecut deocheat sau „Schimbarea la faţă a României” (1999); Ionescu în ţara tatălui (2001); Filosofia lui Caragiale (2003); Filosofii paralele (2005); Despre bolile filosofilor. Cioran (2008); Diavolul şi ucenicul său: Nae Ionescu – Mihail Sebastian (2009). A publicat, sub titlul Conversaţii cu… (2004 şi 2006), două volume de interviuri cu personalităţi ale vieţii intelectuale româneşti. A gândit şi alcătuit mai multe volume tematice de confesiuni. A prefaţat şi îngrijit ediţii de carte de filosofie şi de literatură (Nae Ionescu, Bucur Ţincu, Constantin Rădulescu‑Motru, Radu Stanca, D.D. Roşca, Alexandru Vona, Miklos Bánffy, Ion Vartic ş.a.). În 2011, Editura Polirom a iniţiat seria de autor „Marta Petreu”, în care au apărut până în prezent: romanul Acasă, pe Câmpia Armaghedonului (Premiul „Cartea Anului 2011” acordat de România literară şi Fundaţia Anonimul; Premiul pentru cea mai bună carte de ficţiune a anului 2011, decernat la Gala Industriei de Carte din România; laureat la Festivalul Primului Roman de la Chambéry, 2012; reeditat în colecţia „Top 10+”, 2019); Apocalipsa după Marta (integrală a poeziei editate până în 2011); Cioran sau un trecut deocheat; De la Junimea la Noica. Studii de cultură românească; Filosofia lui Caragiale; O zi din viaţa mea fără durere; Ionescu în ţara tatălui; Jocurile manierismului logic; Filosofii paralele; Biblioteci în aer liber. Oameni, cărţi, amintiri; Asta nu este viaţa mea (poezie); Diavolul şi ucenicul său: Nae Ionescu – Mihail Sebastian (reeditat în colecţia „Plural”, 2009, 2010). În colecţia „Eseuri şi confesiuni” a Editurii Polirom au apărut volumele Generaţia ’27 între Holocaust şi Gulag. Mircea Eliade şi Klaus Mann despre generaţia tânără (2016) şi Despre bolile filosofilor. Cioran (2017), iar în colecţia „Plural”, Domni şi Doamne (2020) şi Blaga, între legionari şi comunişti (2021; Premiul „Scriitorul Anului 2021”, acordat de USR). În 2017 a publicat, tot la Editura Polirom, romanul Supa de la miezul nopţii (Premiul PEN România, 2018). Pentru cărţile ei, Marta Petreu a primit numeroase premii naţionale şi internaţionale. Mai multe volume ale sale (poezie, romanul Acasă, pe Câmpia Armaghedonului, studii asupra culturii româneşti) au fost traduse şi publicate în Franţa, S.U.A., Italia, Ungaria, Serbia, Spania, Elveţia, Israel.