Traducere din limba italiană de Corina Anton
Cu ilustrații de Flaminia Siciliano
Vîrsta recomandată 8+
Acum un miliard de ani, lumea era un loc cu totul diferit. Mama Na Tura, o femeie uriașă care dormea cu capul pe un munte, plăsmuia tot felul de animale în vis. Ba Lena era un pește mititel și foarte necăjit din această pricină. Rino Cer era un căluț zvelt, jucăuș și zglobiu, care toată ziua sălta pe pajiști cu picioarele sale lungi. Că Milă avea o pereche de coarne falnice, spre invidia lui Cer Bu, care arăta ca o vietate oarecare. La Polul Nord era atît de frig, încît gîndurile îți înghețau într-un norișor deasupra capului, ca în benzile desenate. Peștoaica Do Rada, care trăia în mare, și sălbaticul Mis Treț, care locuia în inima pădurii, s-au îndrăgostit lulea. Iar A Dham și E Vha erau doi hipioți care leneveau toată ziua cîntînd la chitară, spre supărarea bătrînului Ie Ho Vha, care se vedea silit să se îngrijească de unul singur de frumoasa lui grădină. Acestea și multe alte povestiri amuzante din volumul Istorii din preistorie îi vor încînta, fără doar și poate, pe cititorii mici și mari.
Alberto Moravia (pseudonimul lui Alberto Pincherle, 1907-1990) s-a născut în Italia, la Roma, unde este plasată şi acţiunea celor mai multe dintre cărţile sale. Prozator, eseist, dramaturg şi scenarist, a fost una din cele mai importante personalităţi ale lumii culturale italiene din secolul XX. În scrierile sale a explorat, într‑un stil realist, de mare impact narativ şi pătrundere psihologică, teme precum alienarea, corupţia morală, ipocrizia. Începînd din 1927, şi‑a construit o carieră jurnalistică de succes, colaborînd la cotidienele La Stampa, Gazzetta del Popolo, Corriere della Sera. Şi-a făcut debutul în 1929, cu romanul Indiferenţii, foarte apreciat de critici şi de cititori. Printre romanele şi povestirile sale traduse în limba română se numără: Iubitul nefericit (1943), Amorul conjugal (1949), Dispreţul (1954), Povestiri din Roma (1954), Ciociara (1957), Noi povestiri din Roma (1959), Automatul (1962), Eu şi el (1971), Voyeurul (1985). Prozele sale au atras regizori de film faimoşi, precum Vittorio De Sica sau Jean-Luc Godard, care le-au adaptat pentru marele ecran.
