- ISBN
- 973-683-083-7
- An apariție
- 1998
- Lună apariție
- 12
- Număr pagini
- 360
- Tip ediție
- broșată
- Format
- 160x235
- Colecție
- EGO
- Domenii
Editia a II-a
Cititorii acestor duble memorii vor gasi aici un dialog autobiografic surprinzator prin capacitatea sa de a reconstitui, dincolo de traseul destinelor individuale, profilul unor ani – ’40-’80 – care au marcat o schimbare de destin la nivelul istoriei, cei mai sumbri, mai greu de inteles. Amintiri in dialog este o carte care s-a nascut ea insasi dintr-o nevoie de intelegere, de comunicare, refuz al tacerii fatale, al ambiguitatii.
- An apariție
- 1998
- Lună apariție
- 12
- Număr pagini
- 360
- Tip ediție
- broșată
- Format
- 160x235
Copilaria unui psihiatru • Copilaria, arcadia • Prietenii • Ani tulburi • Casa de carti • Interludiu: lecturi • Medicina Si psihiatrie • Universitatea, viata literara, universitatea • Disidenta si exil • Primii ani de exil • Itaca • Itaca, Scitia • Însemnari despre familia mea • Amintiri despre psihiatria politica • Scrisoare catre Paul Goma • Cel ce nu s-a predat
Despre autori
Ion VIANU (15.04.1934, București, România - 20.06.2024, Morges, Elveția) Studii de filologie clasică, neterminate. Doctor în medicină al Universității de Medicină și Farmacie „Carol Davila” din București (1960). Psihiatru, cadru universitar al Clinicii de Psihiatrie, București. Voiaje de studii în Germania Democrată, Franța. 1964-1977: Colaborează la Contemporanul, Viața Românească, Luceafărul etc. 1975: Publică un volum de eseuri, Stil și persoană, premiat de Uniunea Scriitorilor, și o Introducere în psihoterapie. 1977: Emigrează, după ce a aderat la Apelul lui Paul Goma. Se stabilește în Elveția, practicând psihiatria. Este prezent în mișcarea pentru apărarea drepturilor omului în România. Începe o activitate de publicist pe subiecte politice care va continua până în ultimii ani, în țară. 1990: Revine din ce în ce mai des în România, unde se reinstalează. Publică, în genuri diverse: memorialistică (Amintiri în dialog – cu M. Călinescu –, Exercițiu de sinceritate, Între violență și compasiune. Amintirile unui psihiatru); romane: Caietele lui Ozias, Vasiliu, foi volante, Paramnezii, Necredinciosul, Amor intellectualis („roman autobiografic”), distins cu mai multe premii, printre care și „Cartea Anului” (2010), și Arhiva trădării și a mâniei. În domeniul eseisticii, publică: Blestem și Binecuvântare, Investigații mateine, Apropieri, Elegie pentru Mihai, Frumusețea va mântui lumea și alte eseuri.
Matei Călinescu (1934-2009) a fost profesor emerit de literatură comparată la Indiana University din Bloomington, Statele Unite. Pînă la plecarea din România, în 1973, a publicat mai multe volume de critică literară (Titanul şi geniul în poezia lui Eminescu, 1964; Aspecte literare, 1965; Eseuri critice, 1967; Eseuri despre literatura modernă, 1970; Clasicismul european, 1971; Conceptul modern de poezie: de la romantism la avangardă, 1972; Fragmentarium, 1973), poezie (Semn, 1968; Versuri, 1970; Umbre de apă, 1972) şi un scurt roman (Viaţa şi opiniile lui Zacharias Lichter, 1969), pentru care a primit Premiul pentru proză al Uniunii Scriitorilor. În Statele Unite a publicat Faces of Modernity: Avant-Garde, Decadence, Kitsch (1977), Five Faces of Modernity: Modernism, Avant-Garde, Decadence, Kitsch, Postmodernism (ediţie revăzută şi adăugită, 1987), Exploring Postmodernism (coeditor, 1988), Rereading (1993). Dintre cărţile publicate în română după 1989 menţionăm Amintiri în dialog (împreună cu Ion Vianu; 1994), Despre Ioan P. Culianu şi Mircea Eliade. Amintiri, lecturi, reflecţii (2002; Marele Premiu al ASPRO), Mateiu I. Caragiale: recitiri (2003), Portretul lui M (2003), Tu: elegii şi invenţii (2004), Un fel de jurnal (1973-1981) (2005).