Revolta braşovenilor din 15 noiembrie 1987
Autori: Marius Oprea , Flori Bălănescu , Stejărel OlaruEdiţia a II-a revăzută şi adăugită
Volum apărut sub egida Institutului de Investigare a Crimelor Comunismului şi Memoria Exilului Românesc
„Trăiesc mulţumirea de a fi putut pune sub ochii cititorilor poveştile triste ale unor oameni al căror curaj s-a născut din disperare. Oameni care, cu toată această disperare ce a învins frica, au arătat lumii întregi că România lui Ceauşescu nu e o ţară amorţită, în care «mămăliga nu explodează», ci e o ţară care se mişcă, în care demnitatea nu a dispărut şi românii sînt gata să plătească un preţ greu pentru a şi-o apăra. Mulţi dintre participanţii la revoltă au avut de îndurat deportarea; unii, cei cărora această carte le este dedicată, au plătit cu viaţa pentru curajul lor. Şi unii, şi ceilalţi sînt, de-acum, oameni ai istoriei.” (Marius Oprea)
„Nu se ştia ce s-a întîmplat cu muncitorii. Se operaseră arestări. Se vorbea şi despre asta. Oamenii au dispărut de acasă. Nu au mai revenit la familii. Pentru noi a fost limpede încă de atunci. Era începutul unei acţiuni împotriva regimului, era vorba de un protest muncitoresc într-o citadelă ceauşistă, era vorba de un mesaj politic antidictatorial, era vorba de un context clar: presiunile Moscovei, ruptura cu Occidentul, care-şi radicalizase poziţiile faţă de regim – toate astea ne-au făcut să credem că e vorba într-adevăr de începutul sfîrşitului.” (Emil Hurezeanu)
Marius Oprea (n. 1964, Tîrgoviște) a studiat istoria la Universitatea din București și este autorul unei teze de doctorat cu tema „Rolul și evoluția Securității (1948‑1964)”. A fost consilier al senatorului Constantin Ticu Dumitrescu, fiind implicat în elaborarea Legii de deconspirare a Securității, și a făcut apoi parte din echipa de consilieri a președintelui Emil Constantinescu și a prim-ministrului Călin Popescu‑Tăriceanu, pe probleme de analiză politică, luptă împotriva corupției și securitate națională. A lucrat ca ziarist la revista Cuvîntul și a fost corespondent al postului de radio Europa Liberă la București. A creat, în decembrie 2005, Institutul de Investigare a Crimelor Comunismului, pe care l‑a condus pînă în 2010 și unde, în prezent, lucrează ca șef al Compartimentului de Investigații Speciale. Este autorul a numeroase articole privind istoria Securității, dar a început prin a publica o istorie a vechilor cărți românești (Plimbare pe Ulița Tipografiei, Editura Fundației Culturale Române, 1996). În 2002 a publicat la Editura Polirom Banalitatea răului. O istorie a Securității în documente: 1949‑1989, premiată drept cea mai bună carte de istorie a anului de către Asociația Editorilor din România. În același an, la aceeași editură, a coordonat volumul Securiștii partidului. Serviciul de cadre al PCR ca poliție politică și a publicat (în colaborare cu Stejărel Olaru) Ziua care nu se uită. 15 noiembrie 1987, Brașov (ed. a II‑a, 2018, în colaborare cu Flori Bălănescu și Stejărel Olaru). În 2006 a publicat la Editura Humanitas volumul de eseuri Zorba și catedrala. 59 de povestiri de la frontieră, urmat, în același an, la Editura Polirom, de Chipul morții: în dialog cu Vladimir Bukovski despre natura comunismului. În 2008, la Editura Humanitas a apărut sub semnătura sa Adevărata călătorie a lui Zahei. V. Voiculescu și taina Rugului Aprins, iar la Editura Polirom, monografia Bastionul cruzimii. O istorie a Securității (1948‑1964). Urmează, în 2009, volumul de povestiri Șase feluri de a muri, iar în 2012, la Jurnalul Național, Adevărata față a lui Traian Băsescu. A scris patru volume de poezii, Solo de tamburină (1999, Editura Paralela 45), America! America! (2008, Editura Cartea Românească), Întîlnire cu Apostol și Rețeta fericirii (apărute în 2012 și 2015 la Editura Grinta). Recent, a publicat Mafia arabă în România. De la Ceaușescu la Iliescu (2016, Editura Corint), Moștenitorii Securității (2018, ed. a II‑a revăzută și adăugită, Editura Polirom) și romanele Turma păstorului mut (2016, Editura Polirom) și Neasemuita istorie a Imperiului Român de Răsărit (2017, Editura Polirom). A realizat, împreună cu Nicolae Mărgineanu, două filme documentare, Execuția și Patru feluri de a muri, ce reflectă preocuparea sa pentru identificarea rămășițelor celor care au fost uciși de Securitate. S‑a făcut cunoscut publicului larg prin acțiunile de deconspirare a aparatului represiv comunist și activitatea lui a fost pe larg reprezentată, fiind protagonistul filmului documentar Le chasseur de la Securitate, realizat de Mirel Bran și Jonas Mercier, și al cărții La tortura del silenzio. Storia di Marius Oprea, cacciatore dei criminali di regime, scrisă de Guido Barella (2014, Edizioni San Paolo), apărută în traducere în Spania și România (la Editura Corint).
Flori Bălănescu (n. 1969, Craiova) este istoric, cercetător ştiinţific la Institutul Naţional pentru Studiul Totalitarismului din Bucureşti (INST), publicistă şi scriitoare, reprezentanta editorială a lui Paul Goma în România. Editează seria de autor „Paul Goma” la Editura Ratio et Revelatio.
Stejărel Olaru (n. 1973) este istoric şi politolog. Expert în istoria serviciilor de informaţii şi analist politic, între 2006 şi 2008 a fost consilier de stat pe probleme de securitate naţională la Cancelaria Prim-ministrului şi reprezentant al guvernului în Comunitatea Naţională de Informaţii. A fost director al Institutului de Investigare a Crimelor Comunismului în România (2006-2010) şi secretar de stat în Ministerul Afacerilor Externe (2013-2014), în prezent fiind lector universitar. A publicat Securiştii partidului. Serviciul de cadre al P.C.R. ca poliţie politică (în colab., Polirom, 2002), Ziua care nu se uită. 15 noiembrie 1987, Braşov (în colab., Polirom, 2003; ed. a II-a, Polirom, 2017), Cei cinci care au speriat Estul. Atacul asupra legaţiei RPR de la Berna (februarie 1955) (Polirom, 2003), Vademekum Contemporary History Romania. A Guide through Archives, Research Institutions, Libraries, Societies, Museums and Memorial Places (în colab., Romanian Institute for Recent History, 2004), Stasi şi Securitatea (în colab., Humanitas, 2005) şi Rîmaru – Butcher of Bucharest (în colab., Profusion Book Publishing House, 2012). Este editorul Memoriilor lui Ion Raţiu.
