Marți, 13 decembrie, la ora 15.30, în Sala Roșie a Liceului „Varlaam Mitropolitul” (Str. Lascăr Catargi nr. 33) din Iaşi, va avea loc o întâlnire Alecart cu scriitorul şi traducătorul Cristian Fulaș.
Întâlnirea e prilejuită de apariţia romanelor Ioşca (ediţie de buzunar, colecţia „Top 10+”) şi Celan. Am trăit, da (colecţia „Biografii romanţate”).Prezintă: Ana Maria Constantinescu și Beatrice Roșu-Scafaru
Moderatori: Nicoleta și Emil Munteanu
Ioşca (Polirom, 2021; ediţie de buzunar, 2022) a apărut de curând în limba franceză la editura canadiană La Peuplade, traducere de Florica și Jean-Louis Courriol, apariţie care i-a prilejuit autorului mai multe întâlniri cu cititorii din Franţa şi Belgia. Mai multe detalii, aici.
Romanul a obţinut : Premiul pentru Proză al revistei Ateneu, ediția 2022 • Romanul anului, Premiile RSS Reloaded 2021. Roman nominalizat la Premiile Observator cultural, ediţia 2022, categoria Proză • Roman nominalizat la Premiul Național pentru Proză al Ziarului de Iași, ediția 2022 • Roman nominalizat la Premiul liceenilor pentru cea mai îndrăgită carte a anului 2021 în
„Cu accente simfonice şi uriaşe excese, acest roman asemănător unui stejar bătrân se evidenţiază ca un imens poem în proză pe tema condiţiei umane. Operă seducătoare prin turul ei de forţă narativ, Ioşca ne restituie atmosfera azi dispărută a unei Românii îndepărtate, închisă într-o vale, dar care prin tragedia ei urcă pe culmile existenţei.” (Charles Ficat, Revue des Deux Mondes)
„Ioșca – un personaj memorabil, de-o vîrstă cu pietrele și la fel de elementar ca ele, și un roman cu mare forță epică, de un impecabil rafinament stilistic și narativ. Cristian Fulaș construiește cu pricepere de arhitect destinul unui om în care «simplitatea dintîi a lucrurilor» se conjugă cu o înțelegere profundă a lumii și a oamenilor. O scriitură viguroasă și amplă, infuzată de o debordantă energie, face din acest roman unul de o violentă frumusețe în care totul, imagini, ființe, obiecte și idei se împletesc într-o supraomenească tragedie.” (Carmen Mușat)
„O vale între doi munţi, dar de fapt o ieşire din timp. Un preot, un doctor şi un muncitor taciturn care parcă sunt acolo de la începutul lumii: Ioşca. Şi o poveste de iubire. Tot ce e dincolo de simplitatea acestei lumi e trecător. Pe lângă ei se scurge istoria, fără să-i afecteze. Romanul lui Cristian Fulaş e memorabil, unul dintre titlurile-cheie ale literaturii actuale.” (Bogdan Creţu)
„Gisele a ţipat, a sărit la mine, a început să tragă de cuţit, am văzut sângele meu pe mâinile ei, mi-am văzut sufletul de-un vişiniu strălucitor mânjit pe unghiile ei, o clipă mi-a trecut prin minte că aşa trebuia să fie, iubirea e sânge care curge, iubirea e sânge care moare, atât a fost. M-am trezit la spital, operat. Cu ea lângă mine, aşa cum eu fusesem lângă ea în acele trei zile de demult, de atât de demult. De astă dată eu eram cel suferind, eu încercasem să mă sinucid şi ratasem inima, înfipsesem acel cuţit într-un plămân. Ca şi atunci, nu aveam mare lucru să ne spunem. Ea mă îngrijea, eu zăceam şi nu înţelegeam exact ce se petrecuse, totul se întâmplase atât de repede, totul fusese atât de neaşteptat, ce mi-aş fi putut aminti? O izbucnire de furie, mâna apucând mânerul acelui lucru, nici măcar durere, mâna ei plină de sânge luptându-se să-mi oprească mâna, moartea e un meşter tare nepriceput uneori, cel puţin în cazul meu, mi-am spus la un moment dat. Dar poate că de atunci decizia mea era deja luată, poate dinainte, nu aş putea să spun şi nici nu trebuie să spun când am decis că totul trebuie să se termine.”
Paul Celan (pseudonimul lui Paul Peisah Antschel) se naşte pe 23 noiembrie 1920 la Cernăuţi, în Bucovina, în familia lui Leo Antschel-Teitler şi Friedericke (născută Schrager). Mama sa este o avidă cititoare de literatură germană şi insistă ca în casă să se vorbească această limbă. Tatăl, partizan al sionismului, ţine ca fiul să fie înscris la şcoala evreiască. Paul îşi va lua bacalaureatul în 1938, apoi va pleca în Franţa, la Tours, pentru a studia medicina. În 1939 se întoarce la Cernăuţi şi se înscrie la Facultatea de Litere. La sfârşitul lui iunie 1942, părinţii îi sunt arestaţi şi deportaţi în Transnistria. Amândoi vor pieri în lagăr. După ce el însuşi este deportat şi petrece doi ani în lagăr, emigrează în 1945 la Bucureşti, de unde fuge în 1947 la Viena, ajungând în 1948 la Paris. În 1951 o cunoaşte pe Gisèle de Lestrange, cu care se va căsători un an mai târziu. Începe să câştige recunoaştere ca poet. În paralel, desfăşoară o activitate intensă ca traducător. În 1953 îi apare traducerea în germană a Tratatului de descompunere al lui Emil Cioran. În acelaşi an, Claire Goll lansează o campanie de defăimare împotriva lui, acuzându-l că l-ar fi plagiat pe soţul ei, poetul Yvan Goll. În 1958, Celan primeşte Premiul pentru Literatură al oraşului Bremen. În octombrie 1960, când i se decernează Premiul Georg Büchner, ţine celebrul discurs Meridianul, care conţine esenţa gândirii sale despre poezie. În 1961 apar primele manifestări ale problemelor psihice care îl vor chinui până la sfârşitul vieţii. În noaptea de 19 spre 20 aprilie 1970 se va sinucide aruncându-se în Sena de pe podul Mirabeau.
Cristian Fulaş (n. 1978) a absolvit Facultatea de Litere din Baia Mare şi a făcut studii aprofundate de teoria literaturii la Universitatea din Bucureşti. A debutat în 2015 cu Fâşii de ruşine (Gestalt Books; Premiul Observator cultural pentru debut, Premiul Colocviilor „Liviu Rebreanu”, Premiul revistei Accente). Tot în 2015 a publicat Jurnal de debutant (Tracus Arte), iar în 2016 După plâns (Casa de Editură Max Blecher & Gestalt Books). A tradus aproximativ cincizeci de volume din engleză, italiană şi franceză, printre care: Visul lui Machiavelli (Christophe Bataille), Vorbeşte-le despre bătălii, regi şi elefanţi (Mathias Énard), Mituri clasice (Jenny March), Igitur. O aruncare de zaruri (Stéphane Mallarmé). De acelaşi autor, la Editura Polirom au mai apărut volumul de proză scurtă Cei frumoşi şi cei buni (2017), romanele Fâşii de ruşine (2018) şi După plâns (2019) şi biografia romanţată Celan. Am trăit, da (2022). În 2018 a publicat Povestea lui Dosoftei la Editura Muzeelor Literare Iaşi, în cadrul unui proiect FILIT. Ioşca (ediţia I, Polirom, 2021) a fost desemnat romanul anului în cadrul Premiilor RSS Reloaded 2021 şi cartea de proză a anului 2021 pe site-urile omiedesemne.ro şi agentiadecarte.ro, iar în 2022 a obţinut Premiul pentru Proză al revistei Ateneu, a fost nominalizat la Premiul Naţional pentru Proză al Ziarului de Iaşi, Premiul liceenilor pentru cea mai îndrăgită carte a anului 2021 în cadrul FILIT şi Premiile Observator cultural, categoria Proză, şi a apărut în traducere franceză la editura La Peuplade.