
Luni, 15 septembrie, ora 19.00, la Librăria Humanitas de la Cișmigiu (Regina Elisabeta 38), va avea loc lansarea volumului Ce a rămas din tot ce a fost. Povestea nespusă a Ninei Moica, Alin Mureșan, Clara Mareș (editori), publicat la Editura Polirom, cu un cuvânt-înainte de Ruxandra Cesereanu.
Invitată specială: Nina Moica
Alăuri de: Dan C. Mihăilescu, Alin Mureșan și Clara Mareș
Moderatoare: Nona Rapotan
Acest volum este un proiect de cercetare al Centrului de Studii în Istorie Contemporană.
La vârsta adolescenței, când ar fi trebuit să se gândească la studiile viitoare și să cunoască primii fiori ai iubirii, Nina Moica devine deținut politic, închisă la Jilava, Botoșani, Arad și Oradea, pentru că a făcut parte dintr-o organizație anticomunistă. Victimă a unui regim care voia să instaureze teroarea și frica de aproapele în gândirea poporului, povestea Ninei Moica – prezentată de autori sub două forme: interviu și eseu – este un fel de istorie a formării, a suferinței și a supraviețuirii în condiții adverse, ca și un adevărat manual de rezistență în fața dictaturii și a detenției.
„Dialogul ne oferă o panoramă a vieții și a oamenilor din închisorile traversate, dar ne descoperă și persoana Ninei Moica. Un om direct, dar sensibil, corect și autonom, care nu înțelege să se supună unei societăți aberante, hotărâtă să distrugă programatic tot ceea ce îi precedase, ca un copil care își devorează părinții. Un om viu, autentic, cu dureri și regrete, înfruntând greutăți nu numai în lumea comunistă, ci și în propria familie, cu care este ușor să te identifici.” (Alin Mureșan, Clara Mareș)
„Doamna Nina Moica este – un avantaj al cărții – o povestitoare dăruită și dăruitoare, care știe să narativizeze scenele din Gulag și să le descrie amănunțit. Hrănirea, spălarea, somnul, vestimentația, anchetele, prieteniile, coafura, sărbătorile religioase, bolile, nevoile fiziologice, tensiunile și înfruntările, discuțiile, crizele – toate acestea sunt relatate pas cu pas, ca într-un studiu microscopic de caz. Cine vrea să cunoască, zi de zi, viața unei deținute politice la tinerețe o poate face în mod real citind această carte plină de nuanțe și portrete, cu scene din detenție, care narează sub lupă viața în Gulagul românesc. Nu e doar viața Ninei Moica. La fel de importantă este și viața celorlalte femei întâlnite în închisori – fie ele prietene sau străine –, devenite surate în Gulag.” (Ruxandra Cesereanu)
Alin MUREȘAN este licențiat în jurnalism la Universitatea „Babeș-Bolyai” din Cluj-Napoca, absolvent al masteratului de istorie contemporană, Universitatea din București, și doctor în istorie, Universitatea din Oradea. Cercetător și președinte al Centrului de Studii în Istorie Contemporană (din 2012), a lucrat timp de 13 ani la Institutul de Investigare a Crimelor Comunismului și Memoria Exilului Românesc (2007-2020), unde a fost inclusiv director general (2015-2018). Lucrări publicate: Pitești. Cronica unei sinucideri asistate (2007, 2010, 2017), Experiențe carcerale în România comunistă (coeditor, 6 vol., 2007-2013), Casa terorii. Documente privind penitenciarul Pitești (coeditor, 2009), Memorialul închisoarea Pitești (coeditor, 2018), Ultimul cuvânt. Retrăind fenomenul Pitești (2021), Morfologia (ne)vinovăției. Alfabetul detenției feminine în communism (coeditor, 2022).
Clara MAREȘ este licențiată în istorie și absolventă a masteratului de relații internaționale, Universitatea din București. Cercetător, a lucrat la Consiliul Național pentru Studierea Arhivelor Securității (2000-2005), Institutul de Investigare a Crimelor Comunismului și Memoria Exilului Românesc (2006-2020) și Centrul de Studii în Istorie Contemporană (din 2020). Lucrări publicate: Membrii CC al PCR. Dicționar (coautor, 2004), Nicu Steinhardt în dosarele Securității 1959-1989 (editor, 2005), Dicționarul penitenciarelor din România comunistă (1945-1967) (coautor, 2008), Zidul de sticlă. Ion D. Sîrbu în arhivele Securității (2011) și Morfologia (ne)vinovăției. Alfabetul detenției feminine în communism (coeditor, 2022).