Dezbatere la Colegiul Noua Europă: Panorama postcomunismului în România, Liliana Corobca (editor)

Marți, 10 ianuarie, începând cu ora 15.00, la Colegiul Noua Europă (Plantelor 21, București), va avea loc o dezbatere pe marginea volumului Panorama postcomunismului în România, Liliana Corobca (editor), recent apărut la Editura Polirom.

Cuvânt de deschidere: Valentina Sandu-Dediu, Rector, Colegiul Noua Europă

Invitați:

Cristian Preda, Decan, Facultatea de Științe Politice, Universitatea București

Daniel Șandru, Președinte, Institutul de Investigare a Crimelor Comunismului și Memoria Exilului Românesc

Dintre autori, vor participa:

Liliana Corobca (Moderatoare)

Ruxandra Ivan, Dorica Boltașu, Raluca Oancea, Augustin Ioan, Cosmin Năsui, Cristian Vasile

Vă așteptăm și pe Zoom, la:

https://us02web.zoom.us/j/88364691778?pwd=MzI1bzVRenV5NXlZeXBCa1ppejFvZz09

Meeting ID: 883 6469 1778

Passcode: 807573

Despre carte

Volum apărut cu sprijinul Institutului de Investigare a Crimelor Comunismului și Memoria Exilului Românesc

„Ce urmează căderii regimului comunist? O lungă perioadă de tranziţie, numită generic postcomunism. Putem spune că cele trei decenii de după 1989 nu sunt doar o cifră rotundă, ci o epocă, una încheiată, mai întâi de pandemia universală, care a schimbat lumea, aducând în discuţie sintagme precum «lume postpandemică», apoi de atacul armat al Rusiei asupra Ucrainei (care încă nu s-a încheiat!), şi constituie deja o perioadă istorică distinctă pe care o putem analiza şi la care ne putem raporta – chiar dacă, de multe ori, o facem cu subiectivitatea unor martori şi participanţi direcţi la evenimentele/fenomenele în discuţie. Dacă despre comunism s-a scris mult, sinteze privind postcomunismul, precum cartea de faţă, nu existau până acum. În mod firesc, mai mult de jumătate din subiectele volumului de faţă sunt succesoarele celor din Panorama comunismului în România (Polirom, 2020): simboluri de stat, educaţie, economie, literatură, muzică, teatru, film, relaţii internaţionale, servicii secrete, religie, viaţă cotidiană ş.a. Altele au fost adaptate noilor realităţi, de pildă studiile despre alegerile prezidenţiale şi fenomenul partidist în locul celor despre Partidul Comunist şi liderii lui. Unele teme au dispărut (colectivizare, deportări, disidenţă etc.), dar au fost înlocuite de altele noi (apariţia societăţii civile, fenomenul Piaţa Universităţii, capitalismul românesc, organizaţiile societăţii civile, mediul şi protecţia acestuia, migraţia, cultura digitală ş.a.). Cei 48 de autori, reputaţi specialişti, profesori universitari, cercetători în principalele instituţii ştiinţifice din România, dar şi din diaspora, analizează schimbările din cele mai importante domenii sociopolitice şi culturale, într-o vastă şi incitantă Panoramă a postcomunismului în România, document de referinţă al acestei perioade şi instrument pentru o mai bună înţelegere a vremurilor în care trăim.” (Liliana Corobca)