Tudor Şerban s-a născut fix la jumătatea primăverii anului 2011. Întrebat ce anotimp preferă, va răspunde că pe nicicare. Și asta fiindcă – explică el –, dacă ar alege unul, ar jigni altul, și nu vrea să facă așa ceva. E un copil vesel, deși merge la școală. Sau poate tocmai de aia? Îi plac pauzele, dar nu se dă înapoi să spună tabla înmulțirii, fiindcă o știe pe sărite și îl amuză cînd nu-i crezut că e doar a-ntîia. Nu fiindcă nu s-ar da chiar el, uneori, mai în etate decît este, dar de ce să n-o facă alții? Are o soră simpatică, puțin mai mare, Crina, cu care se înțelege de minune atunci cînd nu se ciondănesc. A, nimic grav, polemici intergeneraționiste, din care ies, mai devreme ori mai tîrziu, împăcați. Și zîmbitori.
