Maxim Gorki (1868-1936) s-a născut la Nijni Novgorod într-o familie săracă. Autodidact, îşi continuă formarea pentru cărţile de mai tîrziu, ucenicind prin diverse ateliere sau lucrînd ca paznic de noapte. Devine jurnalist, iar în 1898 publică prima carte, Schiţe şi povestiri, volum care îl lansează ca scriitor social. Printre principalele lui scrieri se numără: Schiţe şi povestiri (1898), piesele de teatru Azilul de noapte (1902), Copiii soarelui (1905), Barbarii (1905) şi romanele Mama (1907) şi O spovedanie (1908). Mare parte din opera lui Maxim Gorki este alcătuită din povestiri autobiografice, note de jurnal, eseuri şi amintiri despre lumea politică şi artistică în care a trăit.
