Cosul tău
Nu mai sunt produse în coșul tău!
- ISBN
- 978-973-46-7802-0
- An apariție
- 2019
- Lună apariție
- 4
- Număr pagini
- 256
- Tip ediție
- broșată
- Format
- 145x225
- Colecție
- -
- Domenii
Capitala imaginată. Evoluţia Bucureştiului în perioada formării şi consolidării statului naţional român (1830-1940)
Autori: Emanuela Costantini
INDISPONIBIL
15,86 lei
Prefață de Armando Pitassio
Traducere de Aurora Firța-Marin
Volum apărut cu sprijinul Istituto Italiano di Cultura Romania
Cum se schimbă un oraș după ce devine capitală? Cît anume din transformarea lui este urmarea dezvoltării socio-economice și cît se datorează voinței clasei politice de a face din el „oglinda țării”, imaginea modelului de stat pe care dorește să-l impună? Bucureștiul a devenit capitala României nou-constituite în 1862. Transformarea lui într-un oraș european a început însă înainte de această dată, arată Emanuela Costantini, care îi urmărește evoluția de la conurbația tipică țărilor supuse otomanilor la structura urbanistică și arhitecturală ce avea să fie cunoscută ca Micul Paris al Balcanilor.
Călătorului rus sau apusean căruia i se întîmpla să treacă prin București la începutul secolului al XIX‑lea orașul i se înfățișa ca un sat mare. Greu de zis unde se termina zona rurală și unde începea cea urbană: nu era nicio diferență între cocioabele de lemn și chirpici din sate și cele din oraș, unde se găseau aceleași străduțe mîloase și întortocheate. Bucureștiul se dezvoltase haotic și, în absența unor reguli și a unei granițe vizibile, naturale sau artificiale, se extinsese nemăsurat, ca o caracatiță, în zona rurală înconjurătoare.
- An apariție
- 2019
- Lună apariție
- 4
- Număr pagini
- 256
- Tip ediție
- broșată
- Format
- 145x225
Fără comentarii
Aproape o capitală • Oraș sau sat mare? • Aproape un stat, aproape o capitală: Bucureștiul în perioada dublului protectorat • Un oraș mai curat: intervențiile pentru salubrizare • Un oraș mai frumos: primele semne ale atenției acordate stilului arhitectonic • Un oraș occidental? • București: oglinda „românismului”, dar care „românism”? • Capitala României Mari • Capitala și proba războiului • Industrializare și imigrație: relațiile dintre lumea urbană și cea rurală • Vizibilitatea puterii
Despre autori
Emanuela Costantini (autor)
Emanuela Costantini este cercetătoare specializată în istorie contemporană la Universitatea din Perugia. Este preocupată în principal de procesele de edificare a statului național în regiunea balcanică, în special în România. Cercetările sale actuale sînt centrate pe două teme: istoria urbană a României și integrarea comunităților evreiești în statul național român de la constituirea acestuia pînă la sfîrșitul anilor 1920. A mai publicat: Nae Ionescu, Mircea Eliade, Emil Cioran. Antiliberalismo nazionalista alla periferia d’Europa (2005).
Recomandări
- La reducere!
- -35%
JUNIOR
Istoria povestită copiilor. Volumul 3: Menumorut şi minele de aur de la Roşia Montană
Simona Antonescu
- La reducere!
- -35%
JUNIOR
Istoria povestită copiilor. Volumul 2: Nobilul Aethicus şi o călătorie în jurul lumii
Simona Antonescu
Ultimele produse in stoc
- La reducere!
- -35%
JUNIOR
Istoria povestită copiilor. Volumul 3: Menumorut şi minele de aur de la Roşia Montană
Simona Antonescu
- La reducere!
- -35%
JUNIOR
Istoria povestită copiilor. Volumul 2: Nobilul Aethicus şi o călătorie în jurul lumii
Simona Antonescu
Ultimele produse in stoc
Tap to zoom
