Ousia: Essence ou substance?
Număr dublu coordonat de Anca Vasiliu
Revistă de studii antice şi medievale, consacrată istoriei filosofiei, teologiei şi ştiinţelor în Antichitatea clasică şi Evul Mediu, fondată în 2003 de Anca Vasiliu (Centre National de la Recherche Scientifique, Université Paris-Sorbonne), Alexander Baumgarten (Centrul de Studii Antice şi Medievale, Universitatea „Babeş-Bolyai”, Cluj-Napoca) şi Bogdan Tătaru-Cazaban (Institutul de Istorie a Religiilor al Academiei Române, Bucureşti)
Note liminaire. Introduction au dossier «Ousia: essence ou substance?» • Études: Ousia chez Platon et dans sa réception latine • Sens de ousia chez Aristote • Ousia dans l’aristotélisme arabo‑latin tardo‑antique et médieval • Autour de ousia. Notions complémentaires dans le stoïcisme et l’aristotélisme • Ousia dans la tradition platonicienne grecque et syriaque • Varia • Codicologica: New Evidence for Nicholas Aston’s Principia on the Sentences: Basel, UB, A.X.24 • Comptes rendus
Anca VASILIU s-a născut în 1957 la Bucureşti. A fost cercetător la Institutul de Istoria Artei (Academia Română). De peste trei decenii s-a stabilit la Paris şi din 1998 activează la Centrul Naţional al Cercetării Ştiinţifice (C.N.R.S.). Actualmente este cercetător principal conducător de lucrări în cadrul Centrului Léon-Robin de filosofie antică afiliat Facultăţii de Filosofie a Universităţii Paris IV Sorbonne. Este doctor în filosofie, abilitat să conducă doctorate. A susţinut cursuri de istoria filosofiei antice la Universitatea Paris I, Panthéon-Sorbonne (2007-2019), şi a fost director de program la Collège international de philosophie (Paris, 1998-2004). Este director al revistei Chôra de filosofie antică şi medievală, editată de Polirom. A publicat: La traversée de l’image (Desclée de Brouwer, Paris, 1994); Du diaphane (Vrin, Paris, 1997; Despre diafan. Imagine, mediu, lumină în filosofia antică şi medievală, Polirom, 2010); Architectures de l’image. Monastères de Moldavie, XIVe-XVIe siècles (coeditor, Paris-Méditerranée şi Jaca Book, Paris, Milano, 1998), volum tradus în italiană şi germană; Dire et voir. La parole visible du Sophiste (Vrin, Paris, 2008), volum distins cu premiul de filosofie al Societăţii de Studii Greceşti; Eikôn. L’image dans le discours des trois Cappadociens (Presses Universitaires de France, Paris, 2010; Eikôn. Imaginea în discursul celor trei Părinți Capadocieni, Doxologia, Iași, 2017); Image de soi dans l’Antiquité tardive (Vrin, Paris, 2012), volum distins cu premiul Montyon al Academiei Franceze; Divines techniques. Arts et langage homérique à la fin de l’Antiquité (Classiques Garnier, Paris, 2016); Penser Dieu. Noétique et métaphysique dans l’Antiquité tardive (Vrin, Paris, 2018); Montrer l’âme. Lecture du Phèdre de Platon (Sorbonne Université Presses, Paris, 2021); Démiurge du réel. Le langage de l’être dans le Sophiste de Platon (PUF, Paris, 2024). În 2022 a primit marele premiu de filosofie al Academiei Franceze pentru întreaga operă.
