- Nou
- ISBN
- 978-630-344-442-0
- An apariție
- 2026
- Lună apariție
- 5
- Număr pagini
- 530
- Tip ediție
- broșată
- Format
- 160x235
- Colecție
- HISTORIA
- Domenii
-
De la Ungaria Mare la România Mare
Sânge, rasă și națiune
Autori: Marius Turda , Zsuzsa Bokor , Tudor Georgescu , Adrian-Nicolae FurtunăINDISPONIBIL79,00 leiPână relativ recent, istoria eugeniei din Europa Centrală și de Est era aproape necunoscută atât specialiștilor, cât și publicului larg. În perioada cuprinsă între sfârșitul secolului al XIX-lea și finalul celui de-al Doilea Război Mondial, Ungaria și România au trecut prin modificări teritoriale şi transformări demografice profunde. În această perioadă, eugeniștii români și maghiari au publicat substanțial despre așa-zisa știință a îmbunătățirii rasei umane, s-au organizat în societăți academice, au organizat dezbateri publice și prelegeri populare, au influențat politici sanitare, de sănătate publică și educaționale. De asemenea, unii dintre ei au contribuit la formularea și apoi punerea în practică a politicilor de excludere socială și purificare etnică, de la deportări și schimburi de populație până la Holocaust. Lucrarea trasează carierele științifice ale unor eugeniști reprezentativi din cele două țări și descrie totodată modul în care fiecare dintre ei a articulat științific teoriile eugenice propuse. Mai mult, acești autori și ideile lor eugenice sunt contextualizați pentru a-și putea găsi locul în domeniul mai larg al istoriografiei, dar și în dezbaterile curente despre memorie, moșteniri culturale, istorie comună și, nu în ultimul rând, despre resurgența etnonaționalismelor.
- An apariție
- 2026
- Lună apariție
- 5
- Număr pagini
- 530
- Tip ediție
- broșată
- Format
- 160x235
Fără comentarii
Despre autori
Marius Turda (autor)
Marius TURDA este profesor de istoria biomedicinei la Universitatea Oxford Brookes din Marea Britanie şi membru al Societăţii Regale Britanice a Istoricilor. Domeniile lui de cercetare sunt istoria eugenismului, rasismului şi ideologiile naţionaliste din Europa Centrală şi de Sud-Est. Printre lucrările sale se numără Eugenics and Nation in Early Twentieth Century Hungary (Palgrave, 2014), Latin Eugenics in Comparative Perspective (Bloomsbury, 2014) şi Historicizing Race (Bloomsbury, 2018). Ca editor a publicat, printre altele, The History of East-Central European Eugenics, 1900-1945: Sources and Commentaries (Bloomsbury, 2015) și Religion, Evolution and Heredity (University of Wales Press, 2018). De același autor, la Editura Polirom au mai apărut volumele Eugenism și modernitate. Națiune, rasă și biopolitică în Europa (1870-1950) (2014) și Istorie și rasism. Ideea de rasă de la Iluminism la Donald Trump (în colab., 2019).
Zsuzsa Bokor (autor)
Zsuzsa Bokor (n. 1977) a studiat etnografia, limba și literatura maghiară, continuându-și apoi formarea academică printr-un masterat în antropologie culturală la Universitatea Babeș-Bolyai din Cluj. A obținut titlul de doctor în istorie și științe sociale în cadrul Catedrei Atelier – Departamentul de Istorie Interdisciplinară al Universităţii Eötvös Loránd din Budapesta. Din anul 2008, este cercetător în cadrul Institutului pentru Studierea Problemelor Minorităților Naționale din Cluj și redactor responsabil al Editurii ISPMN. Activitatea ei de cercetare se concentrează asupra istoriei minorității maghiare din perioada interbelică, a istoriei medicinei și sănătății publice din aceeași perioadă, precum și asupra istoriei genului și a implicării sociale a femeilor după Primul Război Mondial. Este autoarea mai multor articole de specialitate și a volumului Testtörténetek. A nemzet és a nemi betegségek medikalizálása a két világháború közötti Kolozsváron (2013).
Tudor Georgescu (autor)
Tudor Georgescu (n. 1979), a studiat istoria la Universitatea Indiana Bloomington, iar ulterior a obținut doctoratul în istoria medicinei la Universitatea Oxford Brookes, unde este în prezent coordonator de programe de cercetare și lector asociat. A predat şi la Ruskin College Oxford şi a coordonat programul de podcast www.Pulse-Project.org, dedicat relațiilor dintre știință și medicină. Principalele sale interese de cercetare includ istoria eugeniei și a fascismului în Europa secolului XX, cu o atenţie specială pe minoritățile etnice germane din România interbelică. Este autorul cărţii The Eugenic Fortress: The Transylvanian Saxon Experiment with National Renewal in Interwar Romania (2016).
Adrian-Nicolae Furtună (autor)
Adrian-Nicolae Furtună (n. 1984) a studiat sociologia la Universitatea din Bucureşti, iar în prezent este doctorand la Institutul de Cercetare a Calității Vieții al Academiei Române și asistent universitar colaborator în Departamentul de Hungarologie, Studii Iudaice și Rromani de la Universitatea din București. Lucrează, de asemenea, în Compartimentul de Documentare și Cercetare al Centrului Național de Cultură a Romilor. Cercetarea sa se situează la intersecția dintre sociologia istorică, studiile critice rome, moștenirile biopoliticii și producția istorică a antigipsismului în Europa de Est. Este coautor (împreună cu Victor-Claudiu Turcitu) al volumului Roma Slavery in Wallachia: Fragments of Social History. Sales/Donations of Children. Marriages. Petitions for Emancipation (2019) şi coordonatorul lucrării Deportarea în Transnistria a familiilor soldaților romi. Între „greșeli” administrative și imperative biopolitice. Studii de caz și documente de arhivă (2020).