Cosul tău
Nu mai sunt produse în coșul tău!
- ISBN
- 978-973-23-3079-1
- An apariție
- 2014
- Lună apariție
- 8
- Număr pagini
- 88
- Tip ediție
- broșată
- Format
- 135x220
- Colecție
- CARTEA ROMÂNEASCĂ
- Domenii
„Pe Doina Salajan, un fel de zeita botoasa din Transilvania («botos» era si-un tinar zeu de la Moldova), n-o cautati in ierarhii si liste de favoruri. Corupta de vesnicia firii inflorind surisuri si de nevindecarea lumii in a cauta amintiri care sa-i sature trista sanatate, Doina Salajan nu are alta bogatie decit sminteala versului. De aceea, ea si face impresia ca adera imaginar la viata reala si ca traieste numai inchipuiri cioplite din margaritar si din zadarnic de frumos. Versurile Doinei Salajan sunt ca fintinile din asfintiturile violet – una inchinata lupilor, alta cailor. Doina trece, plingind, prin spatiul strimt al cautarii izbinzii, prin plumbul iluziei, jinduind dupa daruri dumnezeiesti, al cuvintului cu gust de migdala, al cuvintului ce inteleneste strigatul si dezleaga doruri varatice.” (Fanus Neagu)
„Doina Salajan face parte din categoria poetilor contemporani care pot fi recitati (exemplu Doinas, Dimov etc.). Ea este un virtuoz al versului sonor, manevrind cu multe lungimi si cu diverse ritmuri care ne aduc in minte «muzica» unor poeti risipiti pe un veac si jumatate de poezie.
Virtuozitatea ei consta mai degraba in disponibilitatea pentru nenumarate ritmuri decit in monotonia exploatarii pina la capat a unuia singur.
De altfel, Doina Salajan este o poeta la care o anume candoare genuina, o anume „naivitate”, tesuta din sentimentalism, nostalgie si privire spre un trecut personal care a marcat-o definitiv, se impletesc constant cu o puternica inteligenta si cu o bogata memorie livresca. Intre virtuozitati metrice si ritmice si alegorism moral e loc la Doina Salajan si pentru un subtil lirism al inimii.” (Nicolae Manolescu)- An apariție
- 2014
- Lună apariție
- 8
- Număr pagini
- 88
- Tip ediție
- broșată
- Format
- 135x220
Fără comentarii
Despre autori
Doina Sălăjan (autor)
Doina Salajan s‑a nascut pe 14 februarie 1936 la Beius, jud. Bihor, de unde familia se va muta la Oradea. In 1940 va trai grozavia refugiului, apoi infernul bombardamentelor in orasul Ploiesti, de unde doar cu mama sa, in 1947 (tatal decedind in 1945), se va intoarce la Oradea.
Va debuta in Almanahul Literar din Cluj in 1951, iar in 1952 va intra la Scoala de literatura „Mihai Eminescu”, absolvind‑o in 1954. Va fi repartizata la revista Steaua din Cluj, condusa de A.E. Baconsky. Se va transfera la revista Cravata Rosie din Bucuresti, unde va lucra pina in 1958, cind, aducindu‑i‑se grave acuzatii de „revizionism”, „atitudine dusmanoasa fata de regim”, este declarata „dusman de clasa”. O dovada, printre altele (unele inventate), este si poezia „Uitarea”, aparuta in Gazeta Literara.
Este data afara din redactie si din Uniunea Scriitorilor (unde a fost membra din 1956), i se ia dreptul la scris (de fapt, dreptul la orice munca) si traieste ani de teroare si lipsuri. Dupa un lung timp de marginalizare, este obligata la „munca de jos” (o binecuvintare intr‑un fel!), lucrind astfel ca hamal (minuitor de marfuri) la uzina „Electromagnetica” si curier la Institutul de Studii si Proiectari Forestiere. In 1964 i se aduce la cunostinta ca a fost „reabilitata”, astfel ca, in 1965, se inscrie la Facultatea de Litere din Bucuresti, pe care o absolva, dobindind licenta in 1970.
In 1968 va fi reprimita in Uniunea Scriitorilor. Va publica prima carte dupa zece ani de tacere. Neingaduindu‑i‑se reintoarcerea in presa, va lucra ca functionar (secretar literar) la Uniunea Scriitorilor.
A publicat urmatoarele volume de versuri: Confidente (1957), Despre copilarie (1957), Versuri (1967), Transfigurari (1969), Umbra faptei (1973), Amintirea miresmelor (1977), Smalturi (1979, Premiul Asociatiei Scriitorilor), Sanctuar tulburat (1986).