Alina Mungiu-Pippidi (n. 1964), doctor în psihologie socială al Universităţii din Iaşi, este o personalitate academică recunoscută peste hotare, cu peste 2.000 de citări academice, dar şi activist din anul 1989 al societăţii civile din România, iniţiatoare a Contractului cu România şi a Contractului cu Clasa Politică (1996), lider al Coaliţiei pentru un Parlament Curat (2004) şi fondatoare a României Curate (2010). În paralel a dezvoltat o carieră academică, fiind în prezent profesor de studii de democraţie la Hertie School of Governance din Berlin, unde conduce ERCAS, centru de cercetare dedicat bunei guvernări (www.againstcorruption.eu), fiind frecvent invitată să conferenţieze la universităţi ca Harvard, Oxford, Stanford şi LSE. Este preşedinte fondator al Societăţii Academice din Romania şi consultant pentru mai multe instituţii şi guverne europene (Olanda, Suedia, Austria), precum şi pentru Banca Mondială, NATO şi FMI. Printre cele mai importante cărţi ale sale se numără: A Tale of Two Villages (CEU Press, 2010), Ottomans into Europeans (cu Wim van Meurs, Columbia University Press, 2010) şi Românii după ’89 (Editura Humanitas, 1995). La Editura Polirom au apărut, între altele: Doctrine politice. Concepte universale şi realităţi româneşti (1998), Introducere în politologie. Manual opţional pentru liceu (2000), Secera şi buldozerul. Scorniceşti şi Nucşoara. Mecanisme de aservire a ţăranului român (cu Gerard Althabe, 2002), De ce nu iau românii premiul Nobel (2012, 2014) şi Tranziţia. Primii 25 de ani (cu Vartan Arachelian, 2014). În 2006 i-a fost republicată la Cartea Romanească Evangheliştii (Premiul UNITER pentru cea mai bună piesă a anului 1993), piesă care a marcat separarea taberelor între secularişti şi fundamentalişti ortodocşi. Alina Mungiu-Pippidi a realizat şi filme documentare, A Tale of Two Villages, istoria Nucşoarei şi a Scorniceştiului, fiind difuzată de BBC în anul 2003, iar Where Europe Ends, la TVR în 2010.
