- ISBN
- 978-973-46-7908-9
- An apariție
- 2019
- Lună apariție
- 7
- Număr pagini
- 272
- Tip ediție
- broșată
- Format
- 130x200
- Colecție
- BIBLIOTECA POLIROM > Seria de autor „Vladimir Nabokov”
- Domenii
Traducere din limba engleză şi note de Veronica D. Niculescu
Disperare abordează una dintre temele predilecte ale operei nabokoviene: aceea a dublului. Protagonistul cărţii, Hermann Karlovici, este un afacerist de mîna a doua, cu idei, care a emigrat din Rusia bolşevică la Berlin. Aflat într-o călătorie de afaceri la Praga, Hermann îl întîlneşte întîmplător pe Felix, un vagabond cu care i se pare că seamănă în chip izbitor. Acest capriciu al naturii îi provoacă atît nelinişte, cît şi încîntare, iar în curînd în mintea lui Hermann încolţeşte un plan bizar. Romanul lui Nabokov a fost ecranizat în 1978 de Rainer Werner Fassbinder, scenariul fiind semnat de Tom Stoppard.
„Deşi Nabokov a scris Disperare cu aproape două decenii înainte de Lolita, cele două romane au mult mai multe elemente comune decît viziunea extrem de originală a autorului. Hermann Karlovici din Disperare este însuşi Humbert Humbert, neobositul admirator al Lolitei, poate ceva mai tînăr şi mai puţin sofisticat, dar la fel de orbit de propriile obsesii autodistructive.” (The New York Times)
„Sînt incapabil să prevăd şi să parez inevitabilele tentative de a găsi în alambicurile Disperării ceva din veninul retoric pe care l-am injectat în tonul naratorului dintr-un roman mult mai tîrziu. Hermann şi Humbert sunt asemănători numai în măsura în care doi dragoni pictaţi de acelaşi artist în diferite perioade ale vieţii sale seamănă între ei. Ambii sînt nişte ticăloşi nevrotici, şi totuşi există o fîşie de verdeaţă în Paradis unde lui Humbert i se permite să hoinărească o dată pe an, în amurg; Hermann însă nu va primi niciodată bilet de voie din iad.” (Vladimir Nabokov)
- An apariție
- 2019
- Lună apariție
- 7
- Număr pagini
- 272
- Tip ediție
- broșată
- Format
- 130x200
Despre autori
Vladimir Vladimirovici Nabokov s‑a născut în 23 aprilie 1899 la Sankt-Petersburg, într‑o familie foarte cultivată, astfel încît stăpînea impecabil franceza şi engleza încă din copilărie. În 1919, Nabokovii sînt nevoiţi să emigreze, iar în 1922 tatăl scriitorului este ucis de un fanatic rus la Berlin. Nabokov a studiat limbile slave şi romanice la Trinity College din Cambridge pînă în 1922. Apoi a locuit la Berlin (1923‑1937) şi Paris (1937‑1940), scriind cu fervoare, în rusă, mai multe romane, zeci de povestiri, sute de poeme şi cîteva drame. În 1925 s‑a căsătorit cu Vera Slonim. În perioada respectivă, şi‑a întreţinut familia din traduceri, lecţii de engleză şi tenis, precum şi ca autor de cuvinte încrucişate în rusă şi analist de şah. În 1940 a plecat în America, împreună cu soţia şi fiul lui, de teamă să nu fie trimis într‑un lagăr de concentrare. A predat la universităţile Wellesley, Harvard şi Stanford. Între 1948 şi 1959 a fost profesor de literatură rusă la Cornell University. Pasionat de entomologie, Nabokov a descoperit în 1944 o (sub)specie de fluture care‑i va purta numele: Lycaeides melissa samuelis Nabokov. A tradus în engleză Evgheni Oneghin de Puşkin şi Un erou al timpului nostru de Lermontov. Este autorul mai multor lucrări de critică literară, dintre care studiul despre Gogol (1944) este foarte important pentru înţelegerea artei acestuia. Din seria rusă a scrierilor lui Nabokov, publicate sub pseudonimul V. Sirin, fac parte romanele Maşenka (1926), Rege, damă, valet (1928), Apărarea Lujin (1930), Ochiul (1930), Glorie (1932), Un hohot în beznă (1932), Disperare (1934), Invitaţie la eşafod (1936), Darul (1937-1938). După stabilirea în Statele Unite, începe strălucita sa carieră de romancier în limba engleză. Publică Adevărata viaţă a lui Sebastian Knight (1941), Blazon de bastard (1947), Lolita (1955), Pnin (1957), Foc palid (1962, roman în versuri, cu adnotări), Ada sau ardoarea (1969), Lucruri transparente (1972) şi Priveşte-i pe arlechini! (1974). În 1967 îi apare volumul autobiografic Vorbeşte, memorie. Pentru activitatea sa literară, Nabokov a fost distins cu National Book Foundation Medal. S‑a stins din viaţă la Montreux, în 1977.