Cosul tău
Nu mai sunt produse în coșul tău!
- ISBN
- 973-683-927-3
- An apariție
- 2002
- Lună apariție
- 12
- Număr pagini
- 584
- Tip ediție
- broșată
- Format
- 160x235
- Colecție
- DOCUMENT
- Domenii
Cuvint inainte de Dennis Deletant. In urma cu un deceniu, Romania era paralizata de una dintre cele mai crunte dictaturi de pe continentul european. Teama de atotprezentii informatori, mereu gata sa-i toarne la securisti, ii facea adesea pe oameni sa comunice aruncindu-si soapte pe fuga. Pentru cititorii care au trait aceasta perioada nefasta si pentru cei care au avut prea putin sau chiar deloc prilejul sa o cunoasca, aceasta culegere bogata si inedita de documente, adunate de Marius Oprea cu o deosebita perseverenta si discernamint din arhiva fostei Securitati, arata mecanismele terorii ce l-a facut pe Ceausescu posibil si i-a consolidat puterea. „Nimic din experienta romanilor nu i-a pregatit pentru regimul terorii care s-a abatut asupra lor dupa 1944. Cartea ofera documente despre activitatea instrumentelor acelei terori. De-abia dupa ce Securitatea a nimicit o mare parte din intelectualitate si din taranii independenti, Partidul Comunist a putut miza pe obedienta unor oameni pentru care frica a devenit o a doua natura.” (Dennis Deletant)
- An apariție
- 2002
- Lună apariție
- 12
- Număr pagini
- 584
- Tip ediție
- broșată
- Format
- 160x235
Fără comentarii
Despre autori
Marius Oprea (autor)
Marius Oprea (n. 1964, Tîrgoviște) a studiat istoria la Universitatea din București și este autorul unei teze de doctorat cu tema „Rolul și evoluția Securității (1948‑1964)”. A fost consilier al senatorului Constantin Ticu Dumitrescu, fiind implicat în elaborarea Legii de deconspirare a Securității, și a făcut apoi parte din echipa de consilieri a președintelui Emil Constantinescu și a prim-ministrului Călin Popescu‑Tăriceanu, pe probleme de analiză politică, luptă împotriva corupției și securitate națională. A lucrat ca ziarist la revista Cuvîntul și a fost corespondent al postului de radio Europa Liberă la București. A creat, în decembrie 2005, Institutul de Investigare a Crimelor Comunismului, pe care l‑a condus pînă în 2010 și unde, în prezent, lucrează ca șef al Compartimentului de Investigații Speciale. Este autorul a numeroase articole privind istoria Securității, dar a început prin a publica o istorie a vechilor cărți românești (Plimbare pe Ulița Tipografiei, Editura Fundației Culturale Române, 1996). În 2002 a publicat la Editura Polirom Banalitatea răului. O istorie a Securității în documente: 1949‑1989, premiată drept cea mai bună carte de istorie a anului de către Asociația Editorilor din România. În același an, la aceeași editură, a coordonat volumul Securiștii partidului. Serviciul de cadre al PCR ca poliție politică și a publicat (în colaborare cu Stejărel Olaru) Ziua care nu se uită. 15 noiembrie 1987, Brașov (ed. a II‑a, 2018, în colaborare cu Flori Bălănescu și Stejărel Olaru). În 2006 a publicat la Editura Humanitas volumul de eseuri Zorba și catedrala. 59 de povestiri de la frontieră, urmat, în același an, la Editura Polirom, de Chipul morții: în dialog cu Vladimir Bukovski despre natura comunismului. În 2008, la Editura Humanitas a apărut sub semnătura sa Adevărata călătorie a lui Zahei. V. Voiculescu și taina Rugului Aprins, iar la Editura Polirom, monografia Bastionul cruzimii. O istorie a Securității (1948‑1964). Urmează, în 2009, volumul de povestiri Șase feluri de a muri, iar în 2012, la Jurnalul Național, Adevărata față a lui Traian Băsescu. A scris patru volume de poezii, Solo de tamburină (1999, Editura Paralela 45), America! America! (2008, Editura Cartea Românească), Întîlnire cu Apostol și Rețeta fericirii (apărute în 2012 și 2015 la Editura Grinta). Recent, a publicat Mafia arabă în România. De la Ceaușescu la Iliescu (2016, Editura Corint), Moștenitorii Securității (2018, ed. a II‑a revăzută și adăugită, Editura Polirom) și romanele Turma păstorului mut (2016, Editura Polirom) și Neasemuita istorie a Imperiului Român de Răsărit (2017, Editura Polirom). A realizat, împreună cu Nicolae Mărgineanu, două filme documentare, Execuția și Patru feluri de a muri, ce reflectă preocuparea sa pentru identificarea rămășițelor celor care au fost uciși de Securitate. S‑a făcut cunoscut publicului larg prin acțiunile de deconspirare a aparatului represiv comunist și activitatea lui a fost pe larg reprezentată, fiind protagonistul filmului documentar Le chasseur de la Securitate, realizat de Mirel Bran și Jonas Mercier, și al cărții La tortura del silenzio. Storia di Marius Oprea, cacciatore dei criminali di regime, scrisă de Guido Barella (2014, Edizioni San Paolo), apărută în traducere în Spania și România (la Editura Corint).
Recomandări
Ultimele produse in stoc
Ultimele produse in stoc
- La reducere!
Ultimele produse in stoc
Ultimele produse in stoc
- La reducere!
Tap to zoom
